Psalmii 88

O cântare.

1. Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, zi şi noapte am strigat înaintea Ta.

2. Să ajungă rugăciunea mea înaintea Ta, pleacă-Ţi urechea la strigătul meu.

3. Pentru că sufletul meu este sătul de rele şi viaţa mea se apropie de Locuinţa morţilor.

4. Sunt socotit printre cei care coboară în groapă, sunt ca un om fără putere,

5. întins printre cei morţi, asemenea celor ucişi care sunt culcaţi în mormânt, de care nu-Ţi mai aminteşti şi care sunt îndepărtaţi de la mâna Ta.

6. M-ai pus în groapa cea mai adâncă, în locuri întunecoase, în adâncuri.

7. Mânia Ta apasă greu asupra mea şi m-ai copleşit cu toate valurile Tale. Oprire.

8. Ai îndepărtat de la mine pe cunoscuţii mei, m-ai făcut o urâciune pentru ei; sunt închis şi nu pot ieşi.

9. Mi se topeşte ochiul de întristare; Te-am chemat, Doamne, în fiecare zi; mi-am întins mâinile către Tine.

10. ✡ Vei face o minune pentru cei morţi? Sau se vor ridica umbrele să Te laude? Oprire.

11. Se va istorisi bunătatea Ta în mormânt, credincioşia Ta în Adânc?

12. Se va cunoaşte minunea Ta în întuneric şi dreptatea Ta în ţara uitării?

13. Dar eu, Doamne, strig către Tine şi de dimineaţă Te întâmpină rugăciunea mea.

14. Doamne, pentru ce îmi respingi sufletul şi îmi ascunzi faţa Ta?

15. Din tinereţe sunt necăjit şi trag să mor; sunt cuprins de spaimele Tale, nu ştiu unde sunt.

16. Flăcările mâniei Tale au trecut peste mine, spaimele Tale m-au nimicit:

17. m-au înconjurat ca nişte ape toată ziua, m-au cuprins toate împreună.

18. Ai îndepărtat de la mine pe prieteni şi tovarăşi, cunoscuţii mei sunt întuneric.