Psalmii 69

Către mai marele cântăreţilor.

1. Salvează-mă, Dumnezeule, pentru că mi-au pătruns apele până la suflet!

2. Mă afund în noroi adânc şi nu este loc de pus piciorul; am intrat în adâncimile apelor şi şuvoiul m-a acoperit!

3. Am obosit strigând, mi s-a uscat gâtul, mi se topesc ochii aşteptându-L pe Dumnezeul meu.

4. Cei care mă urăsc fără temei sunt mai mulţi decât perii capului meu; cei care vor să mă piardă, care pe nedrept îmi sunt vrăjmaşi, sunt puternici; atunci am dat înapoi ce n-am furat.

5. ✡ Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sunt ascunse.

6. Să nu fie daţi de ruşine din cauza mea cei care Te aşteaptă pe Tine, Doamne Dumnezeul oştirilor! Să nu se ruşineze din cauza mea cei care Te caută pe Tine, Dumnezeul lui Israel!

7. Fiindcă pentru Tine am purtat dispreţul; ruşinea mi-a acoperit faţa.

8. Am ajuns un străin pentru fraţii mei şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.

9. Pentru că râvna casei Tale m-a mistuit şi insultele celor care Te insultă pe Tine au căzut asupra mea.

10. Şi am plâns, sufletul meu a postit; şi aceasta a fost spre dispreţul meu.

11. Când mi-am făcut veşmânt de sac, am ajuns un proverb pentru ei.

12. Cei care stau la poartă vorbesc de mine şi sunt cântecul beţivilor.

13. Dar cât despre mine, rugăciunea mea este către Tine, Doamne, la timpul potrivit: Dumnezeule, în bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, după adevărul mântuirii Tale!

14. Scoate-mă din noroi, şi să nu mă mai afund! Să fiu scăpat de cei care mă urăsc şi din adâncimile apelor!

15. Să nu mă acopere şuvoaiele de ape şi să nu mă înghită adâncul şi groapa să nu-şi închidă gura peste mine!

16. Răspunde-mi, Doamne, pentru că bună este bunătatea Ta; după belşugul îndurărilor Tale, întoarce-Te spre mine

17. şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău, pentru că sunt în strâmtorare. Răspunde-mi degrabă!

18. Apropie-Te de sufletul meu, fii răscumpărătorul lui! Răscumpără-mă din cauza vrăjmaşilor mei!

19. Tu cunoşti ocara mea şi ruşinea mea şi dispreţul meu: toţi adversarii mei sunt înaintea Ta.

20. ✡ Ocara mi-a frânt inima şi sunt copleşit; şi am aşteptat compătimire, dar degeaba, şi mângâietori, dar n-am găsit nici unul.

21. Şi mi-au pus fiere în mâncare şi, în setea mea, mi-au dat să beau oţet.

22. Masa lor să fie o cursă înaintea lor, şi prosperitatea un laţ;

23. să li se întunece ochii, ca să nu vadă, şi coapsele să li se clatine neîncetat.

24. Varsă-Ţi furia peste ei şi să-i ajungă aprinderea mâniei Tale.

25. Pustie să le fie locuinţa şi nimeni să nu locuiască în corturile lor.

26. Pentru că ei îl persecută pe cel pe care l-ai lovit Tu şi vorbesc de durerea celor răniţi de Tine.

27. Adaugă nelegiuire la nelegiuirea lor, şi să nu intre în dreptatea Ta;

28. să fie şterşi din cartea vieţii şi să nu fie înscrişi cu cei drepţi.

29. Dar eu sunt nenorocit şi sufăr: mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă ridice pe înălţime!

30. Voi lăuda Numele lui Dumnezeu în cântare şi îl voi preamări cu mulţumire;

31. şi va fi mai plăcut Domnului decât un taur, un bou cu coarne şi cu copita despicată.

32. ✡ Cei întristaţi vor vedea şi se vor bucura; voi, care-L căutaţi pe Dumnezeu, inima voastră va trăi.

33. Pentru că Domnul îi aude pe cei săraci şi nu-i dispreţuieşte pe cei încătuşaţi ai Săi.

34. Să-L laude cerurile şi pământul, mările şi tot ce se mişcă în ele.

35. Pentru că Dumnezeu va mântui Sionul şi va zidi cetăţile lui Iuda; şi vor locui acolo şi-l vor stăpâni;

36. şi sămânţa slujitorilor Săi îl va moşteni şi cei care iubesc Numele Său vor locui în el.