Psalmii 58

Către mai marele cântăreţilor.

1. Tace dreptatea cu adevărat? o vorbiţi voi? Judecaţi voi cu dreptate, fii ai oamenilor?

2. Dimpotrivă, în inimă comiteţi nedreptăţi, cumpăniţi violenţa mâinilor voastre în ţară.

3. Cei răi se abat de la naştere, rătăcesc din pântece, vorbind minciuni.

4. Veninul lor este ca veninul unui şarpe, ca vipera surdă, care-şi astupă urechea,

5. care nu ascultă de glasul fermecătorilor, al vrăjitorului iscusit în vrăjitorii.

6. ✡ Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii în gură! Smulge colţii leilor tineri, Doamne!

7. Să se topească precum apele care se scurg! Când îşi potrivesc săgeţile, să fie ca tocite!

8. Să fie ca un melc care se topeşte mergând! Ca stârpitura unei femei: să nu vadă soarele!

9. Mai înainte ca oalele voastre să fi simţit spinii, verzi sau arzând, îi va lua vârtejul.

10. Cel drept se va bucura când va vedea răzbunarea; îşi va spăla picioarele în sângele celui rău.

11. Şi omul va zice: „Sigur, este un rod pentru cel drept; sigur, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!“