Psalmii 129

O cântare a treptelor.

1. Adesea m-au asuprit, din tinereţea mea, – s-o spună Israel –

2. adesea m-au asuprit, din tinereţea mea, dar nu m-au învins.

3. Plugarii au arat pe spatele meu, au tras brazdele lor lungi.

4. ✡ Domnul este drept; El a tăiat funiile celor răi.

5. Să fie acoperiţi de ruşine şi să dea înapoi toţi cei care urăsc Sionul!

6. Să fie ca iarba de pe acoperişuri, care se usucă înainte de a fi smulsă,

7. cu care secerătorul nu-şi umple mâna, nici legătorul de snopi braţul,

8. şi trecătorii nu spun: „Binecuvântarea Domnului să fie peste voi! Vă binecuvântăm în Numele Domnului!“