Matei 6

Despre milostenie şi rugăciune.

1. Fiţi atenţi, nu faceţi milostenia voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altfel, nu aveţi răsplată la Tatăl vostru care este în ceruri.

2. Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe străzi, ca să aibă glorie de la oameni; adevărat vă spun, şi-au luat răsplata.

3. Dar tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta,

4. astfel încât milostenia ta să fie în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

5. Şi, când te rogi, să nu fii ca făţarnicii, pentru că lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor, ca să se arate oamenilor; adevărat vă spun, şi-au luat răsplata.

6. Dar tu, când te rogi, intră în cămăruţa ta şi, după ce ţi-ai închis uşa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Tatăl nostru. - Iertarea greşelilor.

7. Iar când vă rugaţi, nu spuneţi aceleaşi vorbe fără rost, ca cei dintre naţiuni; pentru că ei gândesc că prin vorbirea lor multă vor fi ascultaţi.

8. Deci nu vă asemănaţi cu ei; pentru că Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie mai înainte de a-I cere voi.

9. Voi deci rugaţi-vă astfel: «Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se Numele Tău;

10. vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ;

11. pâinea noastră zilnică dă-ne-o nouă astăzi;

12. şi ne iartă nouă greşelile noastre, după cum şi noi iertăm celor care ne-au greşit;

13. şi nu ne duce în ispită, ci scapă-ne de rău».

14. Pentru că, dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi vouă vi le va ierta Tatăl vostru cel ceresc;

15. dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.

Despre post.

16. Iar când postiţi, nu fiţi ca făţarnicii, posomorâţi; pentru că îşi schimonosesc feţele ca să se arate oamenilor că postesc; adevărat vă spun, şi-au luat răsplata.

17. Dar tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa,

18. ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Adevăratele comori. - Neputinţa de a sluji la doi stăpâni. - Grijile şi îngrijorările.

19. Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde molia şi rugina strică şi unde hoţii sparg şi fură;

20. ci strângeţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu strică, şi unde hoţii nu sparg, nici nu fură.

21. Pentru că unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.

22. Lumina trupului este ochiul; deci, dacă ochiul tău este curat, tot trupul tău va fi plin de lumină; dar,

23. dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Deci, dacă lumina care este în tine este întuneric, ce mare este întunericul!

24. Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni; pentru că, sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, sau se va alipi de unul şi va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

25. De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi pentru viaţa voastră, ce veţi mânca şi ce veţi bea; nici pentru trupul vostru, ce veţi îmbrăca. Nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?

26. Uitaţi-vă la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în grânare şi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte; nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?

27. Dar cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge un singur cot la statura lui?

28. Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Priviţi cu atenţie crinii câmpului cum cresc: ei nu trudesc, nici nu torc;

29. dar vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.

30. Iar dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, oare nu cu mult mai mult vă va îmbrăca pe voi, puţin-credincioşilor?

31. Deci nu vă îngrijoraţi, spunând: «Ce vom mânca?» sau: «Ce vom bea?» sau: «Cu ce ne vom îmbrăca?»,

32. pentru că toate acestea naţiunile le caută; pentru că Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea.

33. Căutaţi dar întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea vi se vor da pe deasupra.

34. Nu vă îngrijoraţi deci pentru ziua de mâine, pentru că ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.