Marcu 3

Omul cu mâna uscată.

1. Şi a intrat din nou în sinagogă; şi acolo era un om având mâna paralizată.

2. Şi Îl pândeau dacă-l va vindeca în sabat, ca să-L poată acuza.

3. Şi El a spus omului care avea mâna paralizată: „Ridică-te şi vino în mijloc!“

4. Şi le-a zis: „Este permis în sabat a face bine, sau a face rău? a salva un suflet, sau a omorî?“ Dar ei tăceau.

5. Şi, privind împrejur la ei cu mânie, foarte întristat de împietrirea inimii lor, a spus omului: „Întinde-ţi mâna!“ Şi a întins-o, şi mâna lui s-a refăcut.

6. Şi fariseii, ieşind îndată, au ţinut sfat cu irodianii împotriva Lui, cum să-L omoare.

Isus vindecă pe bolnavi.

7. Şi Isus S-a retras cu ucenicii Săi spre mare; şi o mare mulţime din Galileea Îl urma, şi din Iudeea,

8. şi din Ierusalim, şi din Idumeea şi de dincolo de Iordan; şi cei din jurul Tirului şi Sidonului, o mare mulţime, auzind ce făcea, au venit la El.

9. Şi le-a spus ucenicilor Săi să-I ţină la îndemână o corăbioară, din cauza mulţimii, ca să nu-L îmbulzească;

10. pentru că vindecase pe mulţi, încât toţi câţi aveau boli Îl împresurau, ca să-L atingă.

11. Şi duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau înaintea Lui şi strigau, spunând: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!“

12. Şi le mustra mult, ca să nu-L facă să fie cunoscut.

Alegerea celor doisprezece apostoli.

13. Şi S-a suit la munte şi a chemat la Sine pe cine a vrut El.

14. Şi au venit la El; şi a rânduit doisprezece ca să fie cu El şi ca să-i trimită să predice

15. şi să aibă autoritate să vindece bolile şi să scoată demonii.

16. Şi a rânduit pe Simon, căruia i-a dat numele Petru;

17. şi pe Iacov, al lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui Iacov, şi le-a dat numele Boanerghes, adică: „Fii ai tunetului“;

18. şi pe Andrei şi pe Filip şi pe Bartolomeu şi pe Matei şi pe Toma şi pe Iacov, al lui Alfeu, şi pe Tadeu şi pe Simon Canaanitul

19. şi pe Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.

Păcatul împotriva Duhului Sfânt.

20. Şi·au intrat în casă. Şi din nou mulţimea s-a adunat, încât nu puteau nici pâine să mănânce.

21. Şi, când au auzit ai Săi, au venit ca să-L prindă, pentru că spuneau: „Şi-a ieşit din minţi!“

22. Şi cărturarii, care coborâseră de la Ierusalim, spuneau: „Are pe Beelzebul“ şi: „Prin căpetenia demonilor scoate demonii“.

23. Şi, chemându-i la Sine, le-a spus în parabole: „Cum poate Satan să-l scoată afară pe Satan?

24. Şi dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei însăşi, împărăţia aceea nu poate dăinui.

25. Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei însăşi, casa aceea nu poate dăinui.

26. Şi dacă Satan se ridică împotriva lui însuşi şi este dezbinat, nu poate dăinui, ci are un sfârşit.

27. Dar nimeni nu poate să jefuiască bunurile celui tare, intrând în casa lui, dacă nu va lega întâi pe cel tare; şi atunci îi va jefui casa.

28. Adevărat vă spun că toate păcatele vor fi iertate fiilor oamenilor şi orice hule cu care vor huli;

29. dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va avea iertare niciodată, ci este vinovat de un păcat etern“

30. (pentru că spuneau: „Are duh necurat“).

Mama şi fraţii lui Isus.

31. Şi au venit fraţii Lui şi mama Lui şi, stând afară, au trimis la El ca să-L cheme.

32. Şi mulţimea şedea împrejurul Lui. Şi I-au spus: „Iată, afară, mama Ta şi fraţii Tăi, Te caută“.

33. Şi El le-a răspuns, zicând: „Cine este mama Mea sau fraţii Mei?“

34. Şi, privind în jur la cei care şedeau împrejurul Lui, a spus: „Iată mama Mea şi fraţii Mei: