Judecatorii 9

Uneltirea lui Abimelec.

1. Şi Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem, la fraţii mamei sale, şi le-a vorbit lor şi întregii familii a casei tatălui mamei sale, zicând:

2. „Vorbiţi, vă rog, în auzul tuturor locuitorilor Sihemului: «Ce este mai bine pentru voi: să stăpânească peste voi şaptezeci de oameni, toţi fii ai lui Ierubaal, sau să stăpânească peste voi un singur om?» şi amintiţi-vă că eu sunt osul vostru şi carnea voastră“.

3. Şi fraţii mamei sale au spus despre el toate cuvintele acestea, în auzul tuturor locuitorilor din Sihem. Şi inima lor s-a plecat spre Abimelec, pentru că au zis: „El este fratele nostru“.

4. Şi i-au dat şaptezeci de sicli de argint din casa lui Baal-Berit. Cu ei, Abimelec a tocmit oameni fără căpătâi şi îndrăzneţi, şi ei l-au urmat.

5. Şi a venit în casa tatălui său la Ofra şi a ucis pe o singură piatră pe fraţii săi, pe fiii lui Ierubaal, şaptezeci de oameni; şi a rămas numai Iotam, cel mai mic fiu al lui Ierubaal, pentru că s-a ascuns.

6. Şi toţi locuitorii Sihemului s-au adunat şi toată casa lui Milo şi s-au dus şi l-au făcut împărat pe Abimelec la stejarul stâlpului care este în Sihem.

Pilda lui Iotam.

7. Şi au spus lui Iotam. Şi el s-a dus şi a stat pe vârful muntelui Garizim şi şi-a ridicat glasul şi a strigat şi le-a zis: „Ascultaţi-mă, locuitori ai Sihemului, şi Dumnezeu să vă audă.

8. Copacii s-au dus odată să ungă un împărat peste ei. Şi au zis măslinului: «Împărăţeşte peste noi!»

9. Şi măslinul le-a zis: «Să-mi las eu grăsimea mea cu care, prin mine, Dumnezeu şi omul sunt onoraţi şi să mă duc să mă clatin peste copaci?»

10. Şi copacii au zis smochinului: «Vino, împărăţeşte peste noi!»

11. Şi smochinul le-a zis: «Să-mi las eu dulceaţa mea şi rodul meu cel bun şi să mă duc să mă clatin peste copaci?»

12. Şi copacii au zis viţei: «Vino tu, împărăţeşte peste noi!»

13. Şi viţa le-a zis: «Să-mi las eu mustul meu, care înveseleşte pe Dumnezeu şi pe om, şi să mă duc să mă clatin peste copaci?»

14. Şi toţi copacii au zis tufei de spini: «Vino tu, împărăţeşte peste noi!»

15. Şi tufa de spini a zis copacilor: «Dacă într-adevăr mă ungeţi împărat peste voi, veniţi, puneţi-vă încrederea în umbra mea; iar de nu, să iasă foc din spin şi să mistuie cedrii Libanului».

16. Şi acum, dacă aţi lucrat cu adevăr şi în integritate, făcând împărat pe Abimelec, şi dacă aţi lucrat bine cu Ierubaal şi cu casa lui şi dacă i-aţi făcut după vrednicia mâinilor lui –

17. pentru că tatăl meu s-a luptat pentru voi şi şi-a primejduit viaţa şi v-a scăpat din mâna lui Madian,

18. dar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva casei tatălui meu şi aţi ucis pe o singură piatră pe fiii săi, şaptezeci de inşi, şi aţi făcut împărat pe Abimelec, fiul roabei sale, peste locuitorii Sihemului, pentru că este fratele vostru –

19. dacă deci aţi lucrat cu adevăr şi în integritate cu Ierubaal şi cu casa lui în această zi, bucuraţi-vă de Abimelec şi să se bucure şi el de voi!

20. Iar de nu, să iasă foc din Abimelec şi să mistuie pe locuitorii Sihemului şi pe Bet-Milo; şi să iasă foc din locuitorii Sihemului şi din Bet-Milo şi să mistuie pe Abimelec“.

21. Şi Iotam a alergat şi a fugit; şi s-a dus la Beer şi a locuit acolo, de frica lui Abimelec, fratele său.

Sfârşitul ruşinos al lui Abimelec.

22. Şi Abimelec a stăpânit peste Israel trei ani.

23. Şi Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimelec şi locuitorii Sihemului; şi locuitorii Sihemului au fost necredincioşi lui Abimelec,

24. pentru ca violenţa arătată celor şaptezeci de fii ai lui Ierubaal şi sângele lor să fie pus asupra lui Abimelec, fratele lor, care i-a ucis, şi asupra locuitorilor Sihemului, care i-au întărit mâinile ca să ucidă pe fraţii săi.

25. Şi locuitorii Sihemului au pus pânditori pentru el pe vârfurile munţilor şi prădau pe toţi cei care treceau pe drum pe lângă ei. Şi i s-a spus lui Abimelec.

26. Şi Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu fraţii săi şi au trecut la Sihem; şi locuitorii Sihemului s-au încrezut în el.

27. Şi au ieşit la câmp şi au cules viile şi au călcat strugurii şi s-au veselit şi au intrat în casa dumnezeului lor şi au mâncat şi au băut şi au blestemat pe Abimelec.

28. Şi Gaal, fiul lui Ebed, a zis: „Cine este Abimelec şi cine este Sihem, ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierubaal, şi Zebul supraveghetorul său? Slujiţi bărbaţilor lui Hamor, tatăl lui Sihem! Şi pentru ce i-am sluji lui?

29. O, de ar fi acest popor în mâna mea, aş îndepărta pe Abimelec!“ Şi a zis lui Abimelec: „Înmulţeşte-ţi oştirea şi ieşi!“

30. Şi Zebul, căpetenia cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, şi mânia lui s-a aprins.

31. Şi a trimis soli cu vicleşug la Abimelec, zicând: „Iată, Gaal, fiul lui Ebed, şi fraţii săi au venit la Sihem şi, iată, ei întărâtă cetatea împotriva ta.

32. Şi acum ridică-te noaptea, tu şi poporul care este cu tine, şi pândeşte în câmp.

33. Şi va fi aşa: dimineaţa, la răsăritul soarelui, scoală-te devreme şi năpusteşte-te asupra cetăţii şi, iată, el şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta şi vei face cu el după cum va găsi mâna ta“.

34. Şi Abimelec s-a ridicat noaptea şi tot poporul care era cu el şi s-au aşezat la pândă împotriva Sihemului în patru cete.

35. Şi Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii. Şi Abimelec s-a ridicat de la pândă, şi tot poporul care era cu el.

36. Şi Gaal a văzut poporul şi a zis lui Zebul: „Iată, coboară oameni din vârfurile munţilor!“ Şi Zebul i-a zis: „Tu vezi umbra munţilor ca oameni“.

37. Şi Gaal a vorbit din nou şi a zis: „Iată, coboară oameni de pe înălţimea ţării şi vine o ceată pe calea Stejarului Ghicitorului“.

38. Şi Zebul i-a zis: „Unde este acum gura ta cu care ziceai: «Cine este Abimelec, ca să-i slujim?» Nu este acesta poporul pe care l-ai dispreţuit? Ieşi acum, te rog, şi luptă-te cu el“.

39. Şi Gaal a ieşit în fruntea locuitorilor Sihemului şi s-a luptat cu Abimelec.

40. Şi Abimelec l-a urmărit şi el a fugit dinaintea lui şi mulţi au căzut ucişi până la intrarea porţii.

41. Şi Abimelec a locuit în Aruma. Şi Zebul a alungat pe Gaal şi pe fraţii săi, ca să nu locuiască în Sihem.

42. Şi a fost aşa: a doua zi, poporul a ieşit la câmp; şi au spus lui Abimelec.

43. Şi el şi-a luat oamenii şi i-a împărţit în trei cete şi s-a aşezat la pândă în câmp. Şi s-a uitat şi, iată, poporul ieşea din cetate. Şi s-a ridicat împotriva lor şi i-a bătut.

44. Şi Abimelec şi cetele care erau cu el s-au năpustit înainte şi au stat la intrarea porţii cetăţii; şi două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor care erau în câmp şi i-au ucis.

45. Şi Abimelec s-a luptat împotriva cetăţii toată ziua aceea şi a luat cetatea şi a ucis poporul care era în ea şi a dărâmat cetatea şi a presărat-o cu sare.

46. Şi toţi stăpânii turnului Sihemului au auzit şi au intrat în fortăreaţa casei dumnezeului Berit.

47. Şi i s-a spus lui Abimelec că toţi stăpânii turnului Sihemului s-au adunat.

48. Şi Abimelec s-a suit pe muntele Ţalmon, el şi tot poporul care era cu el, şi Abimelec a luat o secure în mâna sa şi a tăiat o ramură dintr-un copac şi a ridicat-o şi a pus-o pe umărul său; şi a zis către tot poporul care era cu el: „Ce m-aţi văzut că fac, grăbiţi-vă să faceţi ca mine“.

49. Şi tot poporul la fel şi-a tăiat fiecare ramura lui şi au mers după Abimelec şi le-au pus pe fortăreaţă şi au ars cu foc fortăreaţa deasupra lor. Şi au murit toţi bărbaţii turnului Sihemului, cam o mie de bărbaţi şi de femei.

50. Şi Abimelec s-a dus la Tebeţ şi s-a năpustit împotriva Tebeţului şi l-a luat.

51. Şi era un turn tare în mijlocul cetăţii şi acolo au fugit toţi bărbaţii şi femeile şi toţi locuitorii cetăţii; şi au încuiat uşile după ei şi s-au suit pe acoperişul turnului.

52. Şi Abimelec a venit până la turn şi s-a luptat împotriva lui şi s-a apropiat de intrarea turnului ca să-l ardă cu foc.

53. Şi o femeie a aruncat piatra de râşniţă de deasupra pe capul lui Abimelec şi i-a zdrobit capul.

54. Şi el a chemat îndată la sine pe tânărul care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca să nu se zică despre mine: «L-a ucis o femeie»“. Şi tânărul său l-a străpuns şi a murit.

55. Şi bărbaţii lui Israel, văzând că Abimelec a murit, au mers fiecare la locul său.

56. Şi Dumnezeu a întors asupra lui Abimelec răutatea pe care o făcuse tatălui său, ucigând pe cei şaptezeci de fraţi ai săi.

57. Şi toată răutatea bărbaţilor Sihemului, Dumnezeu a întors-o asupra capetelor lor, şi blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal, a venit asupra lor.