Iov 41

1. Poţi tu să tragi afară leviatanul cu o undiţă? Sau să-i apeşi limba cu o funie?

2. Îi vei pune tu o papură în nasul lui şi-i vei străpunge falca cu un cârlig?

3. Îţi va face el multe cereri? Sau îţi va vorbi el dulce?

4. Va face el legământ cu tine? Îl vei lua ca rob pentru totdeauna?

5. Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Sau îl vei lega tu pentru fetele tale?

6. Vor face negoţ cu el cei care se însoţesc? Îl vor împărţi ei între negustori?

7. Îi vei umple pielea cu ţepuşe şi capul cu cangea pescarilor?

8. Pune-ţi mâna pe el: vei ţine minte lupta, nu vei mai face aşa.

9. Iată, speranţa cu privire la el este în zadar. Nu este doborât cineva numai la vederea lui?

10. Nimeni nu este atât de îndrăzneţ ca să-l întărâte. Deci cine este cel care va sta înaintea Mea?

11. Cine Mi-a dat întâi, ca să-i plătesc înapoi? Tot ce este sub cer este al Meu!

12. Nu voi tăcea cu privire la mădularele lui, nici la tăria puterii lui, nici la frumuseţea întocmirii lui.

13. Cine poate dezveli faţa veşmântului său? Cine poate pătrunde între fălcile lui duble?

14. Cine poate deschide uşile feţei lui? De jur-împrejurul dinţilor lui este groază.

15. Şirurile scuturilor lui sunt o mândrie, închise împreună ca o pecete strânsă.

16. Unul este atât de aproape de celălalt, încât nici aerul nu poate trece printre ele.

17. Sunt prinse fiecare de perechea ei, sunt lipite împreună şi nu pot fi despărţite.

18. Strănuturile lui fac să strălucească lumina şi ochii lui sunt ca genele zorilor.

19. Din gura lui ies flăcări, sar scântei de foc.

20. Din nările lui iese fum ca dintr-un vas în clocot şi ca dintr-un cazan.

21. Suflarea lui aprinde cărbunii şi o flacără iese din gura lui.

22. În grumazul lui locuieşte tăria şi groaza joacă înaintea lui.

23. Straturile cărnii lui sunt strânse împreună, ca turnate pe el, nu pot fi clintite.

24. Inima lui este tare ca o piatră; da, tare ca piatra de moară de dedesubt.

25. Când se ridică el, vitejii se tem, îşi ies din fire de spaimă.

26. Când îl atingi cu sabia, ea nu-i face nimic, nici suliţa, nici săgeata, nici cangea.

27. El socoteşte fierul ca paiul; arama ca lemnul putred.

28. Săgeata nu-l face să fugă; pietrele praştiei sunt prefăcute de el în pleavă.

29. Buzduganele sunt socotite de el ca pleavă, râde la mişcarea suliţei.

30. Părţile de dedesubt ale lui sunt ca nişte cioburi ascuţite; el întinde o grapă peste noroi.

31. Face să clocotească adâncul ca o oală, face marea ca un vas de unsoare!

32. El face să strălucească o cărare după el; adâncul pare cărunt.

33. Nimic nu i se aseamănă pe pământ: este făcut să fie fără frică.

34. Priveşte la orice este înalt; este împărat peste toate fiarele mândre“.