Iosua 5

Tăierea împrejur.

1. Şi a fost aşa: când au auzit toţi împăraţii amoriţilor, care erau dincolo de Iordan spre apus, şi toţi împăraţii canaaniţilor, care erau lângă mare, că Domnul a secat apele Iordanului dinaintea fiilor lui Israel până l-au trecut, li s-a înmuiat inima şi nu mai era suflare în ei, din cauza fiilor lui Israel.

2. În timpul acela, Domnul a zis lui Iosua: „Fă-ţi cuţite de cremene şi circumcide din nou pe fiii lui Israel, a doua oară“.

3. Şi Iosua şi-a făcut cuţite de cremene şi a circumcis pe fiii lui Israel la dealul Aralot.

4. Şi acesta este motivul pentru care i-a circumcis Iosua: tot poporul care ieşise din Egipt, cei de parte bărbătească, toţi bărbaţii de război, muriseră în pustiu, pe drum, după ce au ieşit din Egipt.

5. Pentru că tot poporul care ieşise fusese circumcis, însă nimeni din tot poporul care se născuse în pustiu, pe drum, după ce au ieşit din Egipt, nu fusese circumcis.

6. Pentru că fiii lui Israel au umblat patruzeci de ani prin pustiu, până a pierit toată mulţimea bărbaţilor de război ieşiţi din Egipt, pentru că nu ascultaseră de glasul Domnului, cărora Domnul le jurase că nu-i va lăsa să vadă ţara pe care Domnul jurase părinţilor lor că ne-o va da nouă, ţară în care curge lapte şi miere.

7. Şi a ridicat pe fiii lor în locul lor; pe aceia i-a circumcis Iosua, pentru că erau necircumcişi, fiindcă nu-i circumciseseră pe drum.

8. Şi a fost aşa: când au terminat de circumcis tot poporul, au rămas la locul lor în tabără până s-au vindecat.

Prăznuirea Paştelor. - Mana încetează.

9. Şi Domnul i-a zis lui Iosua: „Astăzi am îndepărtat dispreţul Egiptului de peste voi“. Şi au pus numele acestui loc Ghilgal, până în ziua aceasta.

10. Şi fiii lui Israel au aşezat tabăra în Ghilgal şi au sărbătorit Paştele în ziua a paisprezecea a lunii, seara, în câmpiile Ierihonului.

11. Şi a doua zi după Paşti, în aceeaşi zi, au mâncat din grâul ţării azime şi boabe prăjite.

12. Şi mana a încetat de a doua zi după ce au mâncat din grâul vechi al ţării; şi fiii lui Israel n-au mai avut mană; şi în anul acela au mâncat din rodul ţării Canaanului.

Descoperirea dumnezeiască.

13. Şi a fost aşa: când era Iosua lângă Ierihon, şi-a ridicat ochii şi s-a uitat şi, iată, un om stătea înaintea lui cu sabia scoasă în mână. Şi Iosua a mers la el şi i-a zis: „Eşti pentru noi sau pentru vrăjmaşii noştri?“

14. Şi el a zis: „Nu; pentru că Eu am venit acum Căpetenie a oştirii Domnului“. Şi Iosua a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat şi I-a zis: „Ce spune Domnul meu robului Său?“

15. Şi Căpetenia oştirii Domnului a zis lui Iosua: „Scoate-ţi sandaua din picior, pentru că locul pe care stai este sfânt“. Şi Iosua a făcut aşa.