Iosua 4

Pietre de aducere aminte.

1. Şi a fost aşa: când tot poporul a terminat de trecut Iordanul, Domnul a vorbit lui Iosua, zicând:

2. „Luaţi-vă din popor doisprezece bărbaţi, un bărbat din fiecare seminţie,

3. şi porunciţi-le, zicând: «Luaţi-vă de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde au stat picioarele preoţilor, douăsprezece pietre şi treceţi-le cu voi şi puneţi-le în locul unde veţi poposi în noaptea aceasta»“.

4. Şi Iosua a chemat pe cei doisprezece bărbaţi, pe care-i rânduise dintre fiii lui Israel, un bărbat din fiecare seminţie.

5. Şi Iosua le-a zis: „Treceţi înaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, şi ridicaţi-vă fiecare câte o piatră pe umăr, după numărul seminţiilor fiilor lui Israel,

6. ca acesta să fie un semn în mijlocul vostru, când vor întreba fiii voştri în viitor, zicând: «Ce sunt pentru voi pietrele acestea?»

7. Şi le veţi spune că apele Iordanului au fost despicate înaintea chivotului legământului Domnului; când a trecut el prin Iordan, apele Iordanului au fost despicate. Şi pietrele acestea vor fi ca amintire pentru fiii lui Israel pentru totdeauna“.

8. Şi fiii lui Israel au făcut aşa cum le poruncise Iosua şi au ridicat douăsprezece pietre din mijlocul Iordanului, cum zisese Domnul lui Iosua, după numărul seminţiilor fiilor lui Israel; şi le-au trecut cu ei la locul unde au poposit şi le-au pus jos acolo.

9. Şi Iosua a ridicat douăsprezece pietre în mijlocul Iordanului, în locul unde stătuseră picioarele preoţilor care purtau chivotul legământului; şi sunt acolo până în ziua aceasta.

10. Şi preoţii care purtau chivotul au stat în mijlocul Iordanului până s-a împlinit tot ce poruncise Domnul lui Iosua să spună poporului, după toate câte poruncise Moise lui Iosua. Şi poporul s-a grăbit şi a trecut.

11. Şi a fost aşa: după ce tot poporul a terminat de trecut, chivotul Domnului şi preoţii au trecut înaintea poporului.

12. Şi fiii lui Ruben şi fiii lui Gad şi jumătatea seminţiei lui Manase au trecut în linie de bătaie înaintea fiilor lui Israel, aşa cum le spusese Moise.

13. Cam patruzeci de mii pregătiţi de război au trecut înaintea Domnului, la luptă, în câmpiile Ierihonului.

14. În ziua aceea Domnul a înălţat pe Iosua în ochii întregului Israel; şi s-au temut de el, cum se temuseră de Moise, în toate zilele vieţii sale.

15. Şi Domnul a vorbit lui Iosua, zicând:

16. „Porunceşte preoţilor care poartă chivotul mărturiei să se suie afară din Iordan“.

17. Şi Iosua a poruncit preoţilor, zicând: „Suiţi-vă afară din Iordan“.

18. Şi a fost aşa: când preoţii care purtau chivotul legământului Domnului s-au suit afară din mijlocul Iordanului şi tălpile picioarelor preoţilor au ajuns afară pe uscat, apele Iordanului s-au întors la locul lor şi s-au revărsat peste toate malurile sale, ca mai înainte.

19. Şi poporul s-a suit afară din Iordan în ziua a zecea a lunii întâi; şi au aşezat tabăra în Ghilgal, la marginea dinspre răsărit a Ierihonului.

20. Şi cele douăsprezece pietre, pe care Iosua le-a ridicat la Ghilgal, le-au luat din Iordan.

21. Şi a vorbit fiilor lui Israel, zicând: „Când fiii voştri vor întreba pe părinţii lor în viitor, zicând: «Ce sunt pietrele acestea?»,

22. atunci veţi face cunoscut fiilor voştri, zicând: «Israel a trecut Iordanul acesta pe uscat».

23. Pentru că Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordanului dinaintea voastră, până aţi trecut, cum a făcut Domnul Dumnezeul vostru Mării Roşii, pe care a secat-o dinaintea noastră, până am trecut,

24. pentru ca toate popoarele pământului să cunoască mâna Domnului, că este tare; ca să vă temeţi de Domnul Dumnezeul vostru în toate zilele“.