Iosua 2
Cele două iscoade la Ierihon.
1. Şi Iosua, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitim doi bărbaţi, ca iscoade, zicând: „Mergeţi, vedeţi ţara şi Ierihonul“. Şi au mers şi au venit în casa unei femei, o curvă cu numele Rahav, şi s-au culcat acolo.
2. Şi i s-a spus împăratului Ierihonului, zicând: „Iată, nişte bărbaţi dintre fiii lui Israel au venit aici, în această noapte, să cerceteze ţara“.
3. Şi împăratul Ierihonului a trimis la Rahav, zicând: „Scoate pe bărbaţii care au venit la tine, care au intrat în casa ta, pentru că au venit ca să cerceteze toată ţara“.
4. Şi femeia a luat pe cei doi bărbaţi şi i-a ascuns; şi a zis: „Da, bărbaţii aceia au venit la mine, dar nu ştiam de unde erau.
5. Şi a fost aşa: pe când urma să se închidă poarta, când era întuneric, bărbaţii aceia au ieşit: nu ştiu încotro s-au dus bărbaţii aceia. Urmăriţi-i repede, pentru că îi veţi ajunge“.
6. Dar ea îi suise pe acoperiş şi îi ascunsese sub mănunchiurile de in pe care şi le aşezase pe acoperiş.
7. Şi bărbaţii aceia i-au urmărit pe calea Iordanului până la vaduri şi, de îndată ce au ieşit urmăritorii, s-a închis poarta.
8. Şi, înainte ca ei să se culce, ea s-a suit la ei pe acoperiş
9. şi a zis bărbaţilor: „Ştiu că Domnul v-a dat ţara şi că frica de voi a căzut peste noi şi că toţi locuitorii ţării se topesc din cauza voastră.
10. Pentru că noi am auzit cum Domnul a secat apele Mării Roşii înaintea voastră, când aţi ieşit din Egipt, şi ce aţi făcut celor doi împăraţi ai amoriţilor care erau dincolo de Iordan, lui Sihon şi lui Og, pe care i-aţi nimicit cu desăvârşire.
11. Am auzit şi ni s-a înmuiat inima şi n-a mai rămas suflare în nici un om, din cauza voastră; pentru că Domnul Dumnezeul vostru, El este Dumnezeu sus, în ceruri, şi jos, pe pământ.
12. Şi acum, vă rog, juraţi-mi pe Domnul că, după cum am arătat eu bunătate faţă de voi, veţi arăta şi voi bunătate faţă de casa tatălui meu, şi să-mi daţi un semn adevărat
13. că veţi lăsa vii pe tatăl meu şi pe mama mea şi pe fraţii mei şi pe surorile mele şi tot ce este al lor, şi că ne veţi salva sufletele de la moarte“.
14. Şi bărbaţii i-au zis: „Vom plăti cu viaţa pentru voi, dacă nu veţi dezvălui această faptă a noastră. Şi va fi aşa: când Domnul ne va da ţara, vom arăta bunătate şi adevăr faţă de tine“.
15. Şi i-a coborât cu o funie prin fereastră, deoarece casa ei era pe zidul cetăţii şi ea locuia pe zid.
16. Şi le-a zis: „Mergeţi la munte, ca să nu vă întâmpine urmăritorii; şi ascundeţi-vă acolo trei zile, până se vor întoarce urmăritorii; şi după aceea mergeţi pe drumul vostru“.
17. Şi bărbaţii i-au zis: „Vom fi dezlegaţi de jurământul acesta al tău, pe care ne-ai pus să-l jurăm.
18. Iată, vom intra în ţară; să legi funia aceasta de fir stacojiu la fereastra prin care ne-ai coborât şi să aduni la tine în casă pe tatăl tău şi pe mama ta şi pe fraţii tăi şi toată casa tatălui tău.
19. Şi va fi aşa: oricine va ieşi în stradă dincolo de uşile casei tale, sângele său va fi asupra capului său, şi noi vom fi nevinovaţi; şi oricine va fi cu tine în casă, sângele său va fi asupra capului nostru, dacă cineva pune mâna pe el.
20. Şi, dacă vei dezvălui această faptă a noastră, vom fi dezlegaţi de jurământul pe care ne-ai pus să-l jurăm“.
21. Şi ea a zis: „După cuvintele voastre, aşa să fie!“ Şi i-a lăsat să plece; şi ei au plecat. Şi a legat funia stacojie la fereastră.
22. Şi ei au mers şi au ajuns la munte şi au rămas acolo trei zile, până s-au întors urmăritorii. Şi urmăritorii i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit.
23. Şi cei doi bărbaţi s-au întors şi au coborât din munte şi au trecut şi au venit la Iosua, fiul lui Nun, şi i-au istorisit tot ce li se întâmplase.
24. Şi i-au zis lui Iosua: „Cu adevărat, Domnul a dat în mâinile noastre toată ţara şi toţi locuitorii ţării se topesc din cauza noastră“.