Faptele apostolilor 15
Adunarea Bisericii din Ierusalim.
1. Şi unii, coborând din Iudeea, îi învăţau pe fraţi: „Dacă nu sunteţi circumcişi după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mântuiţi“.
2. Deci, făcându-se tulburare şi nu puţină discuţie din partea lui Pavel şi a lui Barnaba împotriva lor, au hotărât ca Pavel şi Barnaba şi alţi câţiva dintre ei să se suie la Ierusalim, la apostoli şi la bătrâni, pentru această întrebare.
3. Ei deci, trimişi de adunare, străbăteau Fenicia şi Samaria, istorisind întoarcerea naţiunilor; şi făceau mare bucurie tuturor fraţilor.
4. Şi, când au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi bine de adunare şi de apostoli şi de bătrâni şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu cu ei.
5. Şi unii dintre cei din partida fariseilor, care crezuseră, s-au ridicat dintre ei, spunând că trebuie să-i circumcidă şi să le ceară să ţină legea lui Moise.
6. Şi apostolii şi bătrânii s-au strâns împreună, ca să vadă ce este de făcut.
7. Şi, făcându-se multă discuţie, Petru, ridicându-se, le-a zis: „Fraţilor, voi ştiţi că, din zilele de la început, Dumnezeu a ales între voi ca, prin gura mea, naţiunile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă.
8. Şi Dumnezeu, cunoscătorul inimilor, a mărturisit pentru ei, dându-le Duhul Sfânt ca şi nouă.
9. Şi n-a făcut nici o deosebire între noi şi ei, curăţindu-le inimile prin credinţă.
10. Acum deci, de ce ispitiţi pe Dumnezeu, punând pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi n-am fost în stare să-l purtăm?
11. Ci noi credem că suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus, în acelaşi fel ca şi ei“.
12. Şi toată mulţimea a tăcut; şi-i ascultau pe Barnaba şi pe Pavel istorisind toate semnele şi minunile pe care le făcuse Dumnezeu printre naţiuni prin ei.
Hotărârea Bisericii.
13. Şi, după ce au tăcut ei, Iacov a răspuns, zicând: „Fraţilor, ascultaţi-mă!
14. Simon a istorisit cum întâi Dumnezeu a căutat să ia dintre naţiuni un popor pentru Numele Său.
15. Şi cu aceasta se potrivesc cuvintele profeţilor, după cum este scris:
16. «După acestea Mă voi întoarce şi voi zidi din nou cortul cel căzut al lui David şi voi zidi din nou ruinele lui şi-l voi întări,
17. pentru ca rămăşiţa de oameni să-L caute pe Domnul, şi toate naţiunile peste care este chemat Numele Meu,
18. spune Domnul, care face acestea», cunoscute dintotdeauna.
19. De aceea, eu socotesc să nu-i tulburăm pe cei dintre naţiuni care se întorc la Dumnezeu,
20. ci să le scriem să se ferească de întinările idolilor şi de curvie şi de cele sugrumate şi de sânge.
21. Pentru că, din generaţiile din vechime, Moise are în fiecare cetate pe cei care-l predică, fiind citit în sinagogi în fiecare sabat“.
22. Atunci li s-a părut potrivit apostolilor şi bătrânilor, împreună cu întreaga adunare, să trimită bărbaţi aleşi dintre ei la Antiohia împreună cu Pavel şi Barnaba: pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Sila, bărbaţi conducători între fraţi,
23. scriind prin mâna lor astfel: „Apostolii şi bătrânii şi fraţii, către fraţii dintre naţiuni care sunt la Antiohia şi în Siria şi în Cilicia: Salutare!
24. Fiindcă am auzit că unii, ieşind dintre noi, cărora nu le-am dat poruncă, v-au tulburat prin cuvinte, zdruncinându-vă sufletele, spunând că trebuie să fiţi circumcişi şi să păziţi legea,
25. ni s-a părut potrivit, fiind toţi într-un gând, să trimitem la voi bărbaţi anume aleşi, împreună cu preaiubiţii noştri Barnaba şi Pavel,
26. oameni care şi-au expus vieţile pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos.
27. Am trimis deci pe Iuda şi pe Sila, care şi ei înşişi vă vor spune, prin cuvânt, aceleaşi lucruri.
28. Pentru că s-a părut potrivit Duhului Sfânt şi nouă să nu se pună peste voi nici o greutate mai mare decât aceste lucruri necesare:
29. să vă feriţi de cele jertfite idolilor şi de sânge şi de cele sugrumate şi de curvie; de care, păzindu-vă, bine veţi face. Fiţi sănătoşi!“
Hotărârea adusă în Antiohia.
30. Ei deci, când li s-a dat drumul, au venit la Antiohia şi, strângând mulţimea, au dat epistola.
31. Şi, după ce au citit-o, s-au bucurat pentru mângâiere.
32. Şi Iuda şi Sila, fiind şi ei profeţi, prin multe cuvinte au îndemnat pe fraţi şi i-au întărit.
33. Şi, rămânând acolo un timp, li s-a dat drumul în pace de la fraţi la cei care i-au trimis.
34. Dar lui Sila i s-a părut potrivit să rămână acolo.
35. Şi Pavel şi Barnaba au stat în Antiohia, învăţându-i şi vestind Cuvântul Evangheliei Domnului, împreună cu mulţi alţii.
Pavel cercetează Bisericile.
36. Dar, după câteva zile, Pavel i-a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem acum şi să-i vizităm pe fraţii din fiecare cetate în care am vestit Cuvântul Domnului şi să vedem cum se află“.
37. Şi Barnaba îşi propunea să-l ia cu ei şi pe Ioan, numit Marcu;
38. dar Pavel considera că nu este bine să-l ia cu ei pe acela care îi părăsise din Pamfilia şi nu mersese cu ei în lucrare.
39. A apărut deci o astfel de neînţelegere între ei, încât s-au despărţit unul de altul; şi Barnaba, luând cu sine pe Marcu, a plecat cu corabia spre Cipru;
40. iar Pavel, alegând pe Sila, a plecat, încredinţat de fraţi harului lui Dumnezeu.