Ezechiel 9

1. Şi a strigat în auzul meu cu glas tare, zicând: „Apropiaţi-vă, voi, păzitorii cetăţii, şi fiecare cu arma lui de nimicire în mâna lui!“

2. Şi, iată, şase bărbaţi veneau de pe calea porţii de sus, care este spre nord, şi fiecare cu arma lui de măcel în mâna lui; şi în mijlocul lor, un om îmbrăcat în in, cu un corn cu cerneală de scriitor la brâul lui. Şi au intrat şi au stat lângă altarul de aramă.

3. Şi gloria Dumnezeului lui Israel se înălţase de la heruvimul deasupra căruia era, la pragul casei; şi El a strigat la bărbatul îmbrăcat în in, care avea cornul cu cerneală de scriitor la brâu.

4. Şi Domnul i-a zis: „Treci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, şi fă un semn pe frunţile oamenilor care suspină şi care strigă din cauza tuturor urâciunilor care se fac în mijlocul lui“.

5. Şi celorlalţi le-a zis în auzul meu: „Treceţi în urma lui prin cetate şi loviţi; ochiul vostru să nu cruţe, nici să nu vă înduraţi!

6. Ucideţi până la nimicire pe bătrân, pe tânăr şi pe fecioară şi pe prunci şi pe femei; dar nu vă apropiaţi de vreun om pe care este semnul; şi începeţi de la locaşul Meu cel sfânt“. Şi au început de la bătrânii care erau în faţa casei.

7. Şi le-a zis: „Întinaţi casa şi umpleţi curţile cu cei ucişi!… Ieşiţi!…“ Şi au ieşit şi au lovit în cetate.

8. Şi a fost aşa: pe când ei loveau şi eu rămăsesem singur, am căzut cu faţa la pământ şi am strigat şi am zis: „Vai, Doamne Dumnezeule! Vei nimici Tu toată rămăşiţa lui Israel, vărsându-Ţi furia asupra Ierusalimului?“

9. Şi El mi-a zis: „Nelegiuirea casei lui Israel şi a lui Iuda este foarte mare şi ţara este plină de sânge şi cetatea plină de stricăciune. Pentru că ei zic: «Domnul a părăsit ţara», şi «Domnul nu vede!»

10. Şi cât despre Mine, ochiul Meu nu va cruţa, nici nu Mă voi îndura; ci voi aduce faptele lor asupra capului lor“.

11. Şi, iată, bărbatul îmbrăcat în in, care avea cornul cu cerneală la brâu, a făcut cunoscut, zicând: „Am făcut cum mi-ai poruncit“.