Ezechiel 47

1. Şi m-a adus înapoi la intrarea casei şi, iată, ieşeau ape de sub pragul casei spre răsărit; pentru că faţa casei era spre răsărit. Şi apele curgeau de dedesubt, de la latura dreaptă a casei spre sud de altar.

2. Şi m-a scos pe calea porţii dinspre nord şi m-a dus împrejur, pe afară, până la poarta din afară, spre poarta care priveşte spre răsărit; şi, iată, apele curgeau din latura dreaptă.

3. Când omul a ieşit spre răsărit, era o măsură în mâna lui şi a măsurat o mie de coţi şi m-a făcut să trec prin ape; apele erau până la glezne.

4. Şi a măsurat o mie de coţi şi m-a făcut să trec prin ape; apele erau până la genunchi. Şi a măsurat o mie de coţi şi m-a făcut să trec; apele erau până la coapse.

5. Şi a măsurat o mie de coţi; era un râu prin care nu puteam trece, pentru că apele crescuseră; erau ape de înotat, un râu prin care nu se putea trece.

6. Şi mi-a zis: „Ai văzut, fiu al omului?“ Şi m-a luat şi m-a adus înapoi pe malul râului.

7. Când m-am întors, iată, pe malul râului erau foarte mulţi pomi pe o parte şi pe alta.

8. Şi mi-a zis: „Apele acestea ies spre ţinutul dinspre răsărit şi coboară în câmpie şi se varsă în mare; când se vor vărsa în mare, apele se vor vindeca.

9. Şi va fi aşa: orice făptură vie care mişună oriîncotro va curge râul dublu va trăi; şi va fi o mulţime foarte mare de peşti, pentru că apele acestea vor curge pe acolo, şi apele mării se vor vindeca; şi totul va trăi pe unde va curge râul.

10. Şi va fi aşa: pescarii vor sta pe el; de la En-Ghedi chiar până la En-Eglaim va fi un loc pentru întins plasele; peştii lor vor fi după speciile lor, ca peştii Mării celei Mari, foarte mulţi.

11. Dar mlaştinile ei şi bălţile ei nu se vor vindeca; vor fi date pentru sare.

12. Şi lângă râu, pe malul lui, pe o parte şi pe alta, vor creşte tot felul de pomi pentru hrană; frunza lor nu se va veşteji, nici rodul lor nu va lipsi; el va da rod nou, după lunile lui, pentru că apele lui ies din locaşul sfânt; şi rodul lui va fi pentru hrană, şi frunza lui pentru vindecare“.

13. ✸ Aşa zice Domnul Dumnezeu: „Acesta va fi hotarul în care veţi da ţara de moştenire după cele douăsprezece seminţii ale lui Israel; Iosif va avea două părţi.

14. Şi s-o moşteniţi unul ca şi celălalt, ţara cu privire la care Mi-am ridicat mâna că o voi da părinţilor voştri; şi ţara aceasta vă va fi de moştenire.

15. Şi acesta va fi hotarul ţării: spre latura dinspre nord, de la Marea cea Mare, calea Hetlonului, cum mergi spre Ţedad;

16. Hamat, Berota, Sibraim, care este între hotarul Damascului şi hotarul Hamatului; Haţer-Haticon, care este lângă hotarul Hauranului.

17. Şi hotarul de la mare va fi Haţar-Enon, hotarul Damascului, şi la nord, spre nord, hotarul Hamatului. Aceasta este latura dinspre nord.

18. Şi pe latura dinspre răsărit veţi măsura între Hauran şi Damasc şi Galaad şi ţara lui Israel, de-a lungul Iordanului, de la hotar până la Marea de Răsărit: aceasta este latura dinspre răsărit.

19. Şi latura dinspre sud, spre sud: de la Tamar până la apele Meriba-Cades, pe lângă pârâul Egiptului, până la Marea cea Mare. Aceasta este latura dinspre sud, spre sud.

20. Şi latura dinspre apus va fi Marea cea Mare, de la hotar până în dreptul intrării Hamatului. Aceasta este latura dinspre apus.

21. Şi să împărţiţi ţara aceasta între voi după seminţiile lui Israel.

22. Şi va fi aşa: o veţi împărţi prin sorţ spre moştenire vouă şi străinilor care locuiesc temporar în mijlocul vostru, care vor naşte fii în mijlocul vostru; şi ei să vă fie ca băştinaşul între fiii lui Israel; ei să-şi aibă moştenirea cu voi prin sorţ între seminţiile lui Israel.

23. Şi va fi aşa: în seminţia în care va locui temporar străinul, acolo să-i daţi moştenirea lui“, zice Domnul Dumnezeu.