Exodul 14

Trecerea mării Roşii.

1. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând:

2. „Vorbeşte fiilor lui Israel să se întoarcă şi să aşeze tabăra în faţa Pi-Hahirotului, între Migdol şi mare; veţi aşeza tabăra în faţa Baal-Ţefonului, în dreptul lui, lângă mare.

3. Şi Faraon va zice despre fiii lui Israel: «S-au încurcat prin ţară, i-a închis pustiul!»

4. Şi voi împietri inima lui Faraon, şi vă va urmări; şi voi fi glorificat în Faraon şi în toată oştirea lui; şi egiptenii vor cunoaşte că Eu sunt Domnul“. Şi au făcut aşa.

5. Şi s-a spus împăratului Egiptului că poporul a fugit. Şi inima lui Faraon şi a robilor lui s-a întors împotriva poporului şi au zis: „Ce am făcut, de am lăsat pe Israel să plece din slujba noastră?“

6. Şi şi-a înhămat carul şi şi-a luat poporul cu sine.

7. Şi a luat şase sute de care alese şi toate carele din Egipt şi căpetenii peste toate.

8. Şi Domnul a împietrit inima lui Faraon, împăratul Egiptului, şi a urmărit pe fiii lui Israel. Şi fiii lui Israel au ieşit cu mână ridicată.

9. Şi egiptenii i-au urmărit; şi toţi caii şi carele lui Faraon şi călăreţii lui şi oştirea lui i-au ajuns în tabără, lângă mare, la Pi-Hahirot, în dreptul Baal-Ţefonului.

10. Şi Faraon s-a apropiat. Şi fiii lui Israel şi-au ridicat ochii şi, iată, egiptenii veneau în urma lor; şi fiii lui Israel s-au temut foarte mult şi au strigat către Domnul.

11. Şi au zis lui Moise: „Pentru că nu erau morminte în Egipt ne-ai adus să murim în pustiu? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt?

12. Nu este acesta cuvântul pe care ţi l-am spus în Egipt, zicând: «Lasă-ne, şi vom sluji ca robi egiptenilor, pentru că este mai bine pentru noi să slujim ca robi egiptenilor, decât să murim în pustiu»?“

13. Şi Moise a zis poporului: „Nu vă temeţi; staţi pe loc şi veţi vedea salvarea Domnului, pe care o va lucra astăzi pentru voi; pentru că pe egiptenii pe care-i vedeţi astăzi nu-i veţi mai vedea niciodată.

14. Domnul va lupta pentru voi, dar voi staţi liniştiţi!“

15. Şi Domnul i-a zis lui Moise: „De ce strigi către Mine? Vorbeşte fiilor lui Israel să meargă înainte.

16. Şi tu, ridică-ţi toiagul şi întinde-ţi mâna peste mare şi despică marea; şi fiii lui Israel să intre pe uscat în mijlocul mării.

17. Şi, iată, voi împietri inima egiptenilor şi vor intra după ei; şi voi fi glorificat în Faraon şi în toată oştirea lui şi în carele lui şi în călăreţii lui.

18. Şi egiptenii vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, când voi fi glorificat în Faraon, în carele lui şi în călăreţii lui“.

19. Şi Îngerul lui Dumnezeu, care mergea înaintea taberei lui Israel, Şi-a schimbat locul şi a mers în urma lor. Şi stâlpul de nor s-a ridicat dinaintea lor şi a stat în urma lor.

20. Şi a venit între tabăra egiptenilor şi tabăra lui Israel. Şi era nor şi întuneric pentru unii şi lumină noaptea pentru ceilalţi; şi nu s-au apropiat unii de alţii toată noaptea.

21. Şi Moise şi-a întins mâna peste mare; şi Domnul a făcut ca marea să se retragă toată noaptea printr-un vânt tare de răsărit şi a făcut marea pământ uscat, şi apele s-au despicat.

22. Şi fiii lui Israel au intrat pe uscat în mijlocul mării; şi apele le erau un perete la dreapta şi la stânga lor.

23. Şi egiptenii i-au urmărit şi au intrat după ei, în mijlocul mării, toţi caii lui Faraon, carele lui şi călăreţii lui.

24. Şi a fost aşa: la straja dimineţii, Domnul S-a uitat la tabăra egiptenilor din stâlpul de foc şi de nor şi a tulburat tabăra egiptenilor.

25. Şi le-a scos roţile carelor şi le-a îngreuiat mersul. Şi egiptenii au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel, pentru că Domnul luptă pentru ei împotriva egiptenilor!“

26. Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna peste mare, ca apele să se întoarcă peste egipteni, peste carele lor şi peste călăreţii lor“.

27. Şi Moise şi-a întins mâna peste mare; şi, spre dimineaţă, marea s-a întors la locul ei; şi egiptenii au fugit înaintea ei. Şi Domnul i-a răsturnat pe egipteni în mijlocul mării.

28. Şi apele s-au întors şi au acoperit carele şi pe călăreţii din toată oştirea lui Faraon, care intraseră după ei în mare; n-a rămas nici unul din ei.

29. Şi fiii lui Israel au trecut pe uscat prin mijlocul mării; şi apele le-au fost un perete la dreapta şi la stânga lor.

30. Şi Domnul l-a salvat pe Israel din mâna egiptenilor în ziua aceea şi Israel i-a văzut pe egipteni morţi pe ţărmul mării.

31. Şi Israel a văzut mâna cea tare pe care a arătat-o Domnul împotriva egiptenilor. Şi poporul s-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în robul Său, Moise.