Deuteronomul 5

1. Şi Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a zis: „Ascultă, Israele, rânduielile şi judecăţile pe care le spun astăzi în auzul vostru, învăţaţi-le şi ţineţi-le, ca să le faceţi.

2. Domnul Dumnezeul nostru a făcut cu noi un legământ în Horeb.

3. Nu cu părinţii noştri a făcut Domnul acest legământ, ci cu noi, cu noi aceştia care suntem aici, astăzi, toţi vii.

4. Domnul v-a vorbit faţă către faţă pe munte, din mijlocul focului

5. (eu stăteam în timpul acela între Domnul şi voi, ca să vă spun cuvântul Domnului; pentru că vă temeaţi, din cauza focului, şi nu v-aţi suit pe munte), zicând:

6. «Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului, din casa robilor.

7. Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine.

8. Să nu-ţi faci nici un chip cioplit, nici o asemănare a ceea ce este sus în ceruri sau a ceea ce este jos pe pământ sau a ceea ce este în apele de sub pământ.

9. Să nu te pleci înaintea lor şi să nu le slujeşti; pentru că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care cercetez nelegiuirea părinţilor în copii până la a treia şi a patra generaţie a celor care Mă urăsc

10. şi care arăt îndurare faţă de miile celor care Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.

11. Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău, pentru că Domnul nu va considera nevinovat pe cel care va lua în deşert Numele Lui.

12. Ţine ziua sabatului ca s-o sfinţeşti, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.

13. Şase zile să lucrezi şi să-ţi faci toată lucrarea ta,

14. dar ziua a şaptea este sabat pentru Domnul Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici măgarul tău, nici vreunul din animalele tale, nici străinul tău care este înăuntrul porţilor tale, ca să se odihnească robul tău şi roaba ta, ca şi tine.

15. Şi adu-ţi aminte că ai fost rob în ţara Egiptului şi că Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mână tare şi cu braţ întins; de aceea ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ţii ziua sabatului.

16. Onorează pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să ţi se lungească zilele şi ca să-ţi fie bine pe pământul pe care ţi-l dă Domnul Dumnezeul tău.

17. Să nu ucizi.

18. Şi să nu comiţi adulter.

19. Şi să nu furi.

20. Şi să nu depui mărturie falsă împotriva aproapelui tău.

21. Şi să nu pofteşti soţia aproapelui tău şi să nu pofteşti casa aproapelui tău, ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici nimic din ce este al aproapelui tău».

22. Domnul a spus aceste cuvinte către toată adunarea voastră, pe munte, din mijlocul focului, din nor şi din negură, cu glas tare; şi n-a mai adăugat nimic şi le-a scris pe două table de piatră şi mi le-a dat mie.

23. Şi a fost aşa: când aţi auzit glasul din mijlocul întunericului, şi muntele ardea în foc, v-aţi apropiat de mine toţi capii seminţiilor voastre şi bătrânii voştri

24. şi aţi zis: «Iată, Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat gloria Sa şi măreţia Sa şi I-am auzit glasul din mijlocul focului: am văzut astăzi că Dumnezeu vorbeşte cu omul, şi el trăieşte.

25. Şi acum, pentru ce să murim? Pentru că acest foc mare ne va mistui. Dacă noi vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri.

26. Căci care fiinţă, din orice carne, a auzit glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, ca noi, şi a trăit?

27. Apropie-te tu şi auzi tot ce va zice Domnul Dumnezeul nostru şi spune-ne tu tot ce-ţi va vorbi Domnul Dumnezeul nostru şi vom auzi şi vom face».

28. Şi Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre, când mi-aţi vorbit, şi Domnul mi-a zis: «Am auzit glasul cuvintelor acestui popor, pe care le-a spus către tine; bine au spus tot ce au spus.

29. O, de ar fi în ei o astfel de inimă, ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, în toate zilele, ca să le fie bine, lor şi fiilor lor, pentru totdeauna!

30. Mergi, spune-le: «Întoarceţi-vă la corturile voastre».

31. Dar tu rămâi aici la Mine şi-ţi voi spune toată porunca şi rânduielile şi judecăţile, în care să-i înveţi, ca să le facă în ţara pe care le-o dau s-o stăpânească».

32. Luaţi dar aminte să faceţi cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru: să nu vă abateţi nici la dreapta nici la stânga.

33. Să umblaţi în toată calea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să trăiţi şi să vă fie bine şi să vă lungiţi zilele în ţara pe care o veţi stăpâni.