Deuteronomul 31

Iosua.

1. Şi Moise a mers şi a spus cuvintele acestea către tot Israelul.

2. Şi a zis: „Eu astăzi sunt de o sută douăzeci de ani: nu mai pot ieşi şi intra şi Domnul mi-a zis: «Tu nu vei trece Iordanul acesta».

3. Domnul Dumnezeul tău, El Însuşi va trece înaintea ta, El va nimici naţiunile acestea dinaintea ta şi le vei stăpâni; şi Iosua, el va trece înaintea ta, cum a zis Domnul.

4. Şi Domnul le va face cum a făcut lui Sihon şi lui Og, împăraţii amoriţilor, şi ţării lor, pe care i-a nimicit.

5. Şi Domnul îi va da înaintea voastră; să le faceţi după toată porunca pe care v-am poruncit-o.

6. Fiţi tari şi curajoşi, nu vă temeţi de ei, nici nu vă îngroziţi înaintea lor; pentru că Domnul Dumnezeul tău, El Însuşi va merge cu tine; El nu te va lăsa şi nu te va părăsi“.

7. Şi Moise l-a chemat pe Iosua şi i-a zis înaintea ochilor întregului Israel: „Fii tare şi curajos, pentru că tu vei intra cu poporul acesta în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor lor că le-o va da şi tu îi vei face s-o moştenească!

8. Şi Domnul Însuşi va merge înaintea ta: El va fi cu tine; El nu te va lăsa şi nu te va părăsi; nu te teme, nici nu te înspăimânta!“

Să citească legea.

9. Şi Moise a scris legea aceasta şi a dat-o preoţilor, fiii lui Levi, care purtau chivotul legământului Domnului, şi tuturor bătrânilor lui Israel.

10. Şi Moise le-a poruncit, zicând: „La sfârşitul fiecăror şapte ani, la timpul hotărât al anului iertării, la sărbătoarea Corturilor,

11. când va veni tot Israelul să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeului tău în locul pe care-l va alege, să citeşti legea aceasta înaintea întregului Israel, în auzul lor.

12. Adună poporul, pe bărbaţi şi pe femei şi pe cei micuţi şi pe străinul care este înăuntrul porţilor tale, ca să audă şi să înveţe şi să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru şi să ia seama să împlinească toate cuvintele legii acesteia.

13. Şi fiii lor, care n-o cunosc, s-o audă şi s-o înveţe, ca să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, în toate zilele cât veţi trăi pe pământul în care treceţi Iordanul, ca să-l stăpâniţi“.

14. Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, ţi s-au apropiat zilele ca să mori; cheamă pe Iosua şi înfăţişaţi-vă la cortul întâlnirii, ca să-i dau poruncă“. Şi Moise şi Iosua au mers şi s-au înfăţişat la cortul întâlnirii.

15. Şi Domnul S-a arătat la cort, în stâlpul de nor; şi stâlpul de nor stătea deasupra intrării cortului.

16. Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi cu părinţii tăi, şi poporul acesta se va ridica şi va curvi cu dumnezeii străini ai ţării în care intră şi Mă va părăsi şi va călca legământul Meu pe care l-am făcut cu ei.

17. Şi mânia Mea se va aprinde împotriva lor în ziua aceea şi-i voi părăsi şi-Mi voi ascunde faţa de ei; şi ei vor fi devoraţi, şi-i vor găsi multe rele şi strâmtorări, şi vor zice în ziua aceea: «Nu m-au găsit aceste rele pentru că Dumnezeul meu nu este în mijlocul meu?»

18. Şi-Mi voi ascunde de tot faţa în ziua aceea, pentru tot răul pe care l-au făcut, pentru că s-au întors spre alţi dumnezei.

19. Şi acum scrieţi-vă cântarea aceasta; şi fiii lui Israel s-o înveţe, pune-o în gurile lor, ca această cântare să-Mi slujească de mărturie împotriva fiilor lui Israel.

20. Pentru că îi voi duce pe pământul pe care l-am jurat părinţilor lor, în care curge lapte şi miere; şi vor mânca şi se vor sătura şi se vor îngrăşa şi se vor întoarce spre alţi dumnezei şi le vor sluji şi Mă vor dispreţui şi vor călca legământul Meu.

21. Şi va fi aşa: când îl vor găsi multe rele şi strâmtorări, cântarea aceasta va mărturisi împotriva lui, ca o mărturie, pentru că nu va fi uitată din gura seminţei lui; pentru că Eu cunosc gândurile pe care şi le face el astăzi, înainte de a-l duce Eu în ţara pe care le-am jurat-o“.

22. Şi Moise a scris cântarea aceasta în aceeaşi zi şi a învăţat-o fiilor lui Israel.

23. Şi Domnul a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, zicând: „Fii tare şi curajos; pentru că tu vei duce pe fiii lui Israel în ţara pe care le-am jurat-o; şi Eu voi fi cu tine“.

24. Şi a fost aşa: după ce a terminat Moise de scris toate cuvintele legii acesteia în carte,

25. până la sfârşitul lor, Moise a poruncit leviţilor care purtau chivotul legământului Domnului, zicând:

26. „Luaţi cartea aceasta a legii şi puneţi-o alături de chivotul legământului Domnului Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca mărturie împotriva ta.

27. Pentru că eu cunosc răzvrătirea ta şi grumazul tău înţepenit. Iată, încă fiind eu viu cu voi, astăzi, v-aţi răzvrătit împotriva Domnului şi cu cât mai mult după moartea mea!

28. Adunaţi la mine pe toţi bătrânii seminţiilor voastre şi pe conducătorii voştri, ca să spun în auzul lor cuvintele acestea şi să iau cerurile şi pământul martori împotriva lor.

29. Pentru că ştiu că după moartea mea vă veţi strica de tot şi vă veţi abate de la calea pe care v-am poruncit-o şi vă va ajunge răul la sfârşitul zilelor, pentru că veţi face ce este rău în ochii Domnului, ca să-L întărâtaţi la mânie prin lucrarea mâinilor voastre“.

30. Şi Moise a spus în auzul întregii adunări a lui Israel cuvintele cântării acesteia, până la sfârşitul lor.