2 Samuel 6

Chivotul la Obed-Edom.

1. Şi David a adunat din nou pe toţi bărbaţii aleşi ai lui Israel, treizeci de mii.

2. Şi David s-a ridicat şi a mers spre Baale-Iuda cu tot poporul care era cu el, ca să aducă de acolo chivotul lui Dumnezeu, chemat pe nume după Numele Domnului oştirilor care şade între heruvimi.

3. Şi au pus chivotul lui Dumnezeu pe un car nou şi l-au scos din casa lui Abinadab, care era pe deal. Şi Uza şi Ahio, fiii lui Abinadab, conduceau carul cel nou.

4. Şi l-au scos din casa lui Abinadab, care era pe deal, cu chivotul lui Dumnezeu; şi Ahio mergea înaintea chivotului.

5. Şi David şi toată casa lui Israel cântau înaintea Domnului din tot felul de instrumente de lemn de chiparos şi din harfe şi din lire şi din tamburine şi din fluiere şi din chimvale.

6. Şi, când au venit la aria lui Nacon, Uza a întins mâna spre chivotul lui Dumnezeu şi l-a apucat, pentru că boii s-au poticnit.

7. Şi mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Uza; şi Dumnezeu l-a lovit acolo pentru greşeala sa; şi a murit acolo, lângă chivotul lui Dumnezeu.

8. Şi David s-a mâhnit că Domnul făcuse o ruptură în Uza; şi a numit locul acela Pereţ-Uza până în ziua aceasta.

9. Şi David s-a temut în ziua aceea de Domnul şi a zis: „Cum să vină la mine chivotul Domnului?“

10. Şi David n-a vrut să mute chivotul Domnului la el, în cetatea lui David, ci David l-a dus deoparte, în casa lui Obed-Edom ghititul.

11. Şi chivotul Domnului a rămas trei luni în casa lui Obed-Edom ghititul. Şi Domnul a binecuvântat pe Obed-Edom şi toată casa lui.

Aducerea chivotului la Ierusalim.

12. Şi i s-a spus împăratului David, zicând: „Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom şi tot ce este al lui, datorită chivotului lui Dumnezeu“. Şi David s-a dus şi a suit cu bucurie chivotul lui Dumnezeu din casa lui ObedEdom în cetatea lui David.

13. Şi a fost aşa: când cei care purtau chivotul Domnului făceau şase paşi, el jertfea un bou şi un viţel gras.

14. Şi David juca din toată puterea lui înaintea Domnului. Şi David era încins cu un efod de in subţire.

15. Şi David şi toată casa lui Israel au adus chivotul Domnului cu strigăt de bucurie şi cu sunet de trâmbiţă.

16. Şi a fost aşa: când a intrat chivotul Domnului în cetatea lui David, Mical, fiica lui Saul, s-a uitat pe fereastră şi l-a văzut pe împăratul David sărind şi jucând înaintea Domnului; şi l-a dispreţuit în inima ei.

17. Şi au adus chivotul Domnului şi l-au pus la locul său, în mijlocul cortului pe care îl întinsese David pentru el. Şi David a înălţat arderi-de-tot şi jertfe de pace înaintea Domnului.

18. Şi, când a terminat David de adus arderea-de-tot şi jertfele de pace, a binecuvântat poporul în Numele Domnului oştirilor.

19. Şi a împărţit la tot poporul, la toată mulţimea lui Israel, la bărbaţi şi la femei, fiecăruia câte o turtă de pâine şi câte o bucată de carne şi câte o turtă de stafide. Şi tot poporul a plecat fiecare la casa lui.

20. Şi David s-a întors să-şi binecuvânteze casa. Şi Mical, fiica lui Saul, a ieşit înaintea lui David şi i-a zis: „Cât de onorabil s-a arătat astăzi împăratul lui Israel, care s-a dezgolit astăzi înaintea ochilor roabelor slujitorilor săi, cum se dezgoleşte fără ruşine unul din oamenii de rând“.

21. Şi David a zis către Mical: „Am făcut-o înaintea Domnului, care m-a ales mai mult decât pe tatăl tău şi mai mult decât toată casa lui, ca să mă pună conducător peste poporul Domnului, peste Israel; deci am jucat înaintea Domnului.

22. Şi mă voi arăta şi mai de nimic decât atât şi voi fi şi mai înjosit în ochii mei; cât despre roabele de care ai vorbit, de ele voi fi onorat“.

23. Şi Mical, fiica lui Saul, n-a avut copil până în ziua morţii ei.