Detaliile cărții

2 Imparati 9

Împăraţii lui Israel şi Iuda ucişi de Iehur.

1. Şi Elisei, profetul, a chemat pe unul dintre fiii profeţilor şi i-a zis: „Încinge-ţi coapsele şi ia în mâna ta acest vas cu untdelemn şi du-te la Ramot-Galaad.

2. Şi, când vei ajunge acolo, uită-te acolo după Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, şi intră şi ridică-l din mijlocul fraţilor săi şi du-l în camera dinăuntru.

3. Şi ia vasul cu untdelemn şi varsă-l pe capul său şi spune: «Aşa zice Domnul: Te-am uns împărat peste Israel». Şi deschide uşa şi fugi şi nu întârzia“.

4. Şi tânărul, profetul tânăr, a mers la Ramot-Galaad.

5. Şi a intrat şi, iată, căpeteniile oştirii erau aşezate. Şi el a zis: „Am un cuvânt către tine, căpetenie!“ Şi Iehu a zis: „Către care dintre noi toţi?“ Şi el a zis: „Către tine, căpetenie“.

6. Şi Iehu s-a ridicat şi a intrat în casă; şi a vărsat untdelemnul pe capul lui şi i-a zis: „Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: «Te-am uns împărat peste poporul Domnului, peste Israel.

7. Şi vei lovi casa lui Ahab, stăpânul tău, şi voi răzbuna sângele robilor Mei, al profeţilor, şi sângele tuturor slujitorilor Domnului din mâna Izabelei.

8. Pentru că toată casa lui Ahab va pieri; şi voi nimici din Ahab orice suflet de parte bărbătească, şi pe cel închis şi pe cel liber din Israel.

9. Şi voi face casa lui Ahab ca şi casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi ca şi casa lui Baeşa, fiul lui Ahiia.

10. Iar pe Izabela, câinii o vor mânca în ogorul din Izreel şi nimeni n-o va înmormânta»“. Şi a deschis uşa şi a fugit.

11. Şi Iehu a ieşit la slujitorii domnului său. Şi unul i-a zis: „Pace? Pentru ce a venit la tine nebunul acesta?“ Şi el le-a zis: „Cunoaşteţi pe om şi gândul său“.

12. Şi au zis: „Minciună; spune-ne, te rugăm!“ Şi el a zis: „Aşa şi aşa mi-a vorbit, zicând: «Aşa zice Domnul: Te-am uns împărat peste Israel»“.

13. Atunci s-au grăbit şi şi-au luat fiecare haina sa şi le-au pus sub el, pe treptele goale, şi au sunat din trâmbiţă şi au zis: „Iehu este împărat“.

14. Şi Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi, a uneltit împotriva lui Ioram. (Iar Ioram păzea Ramot-Galaadul, el şi tot Israelul, din cauza lui Hazael, împăratul Siriei.

15. Şi împăratul Ioram s-a întors în Izreel, să se vindece de rănile pe care i le făcuseră sirienii când se lupta împotriva lui Hazael, împăratul Siriei.) Şi Iehu a zis: „Dacă este voia voastră, să nu scape nici un fugar din cetate, ca să meargă să spună în Izreel“.

16. Şi Iehu s-a suit în car şi a mers la Izreel, pentru că Ioram zăcea acolo. Şi Ahazia, împăratul lui Iuda, coborâse să-l vadă pe Ioram.

17. Şi paznicul stătea pe turnul din Izreel şi a văzut ceata lui Iehu venind şi a zis: „Văd o ceată“. Şi Ioram a zis: „Ia un călăreţ şi trimite-l în întâmpinarea lor şi să zică: «Pace?»“

18. Şi a mers unul călare în întâmpinarea lui şi a zis: „Aşa zice împăratul: «Pace?»“ Şi Iehu a zis: „Ce-ţi pasă ţie de pace? Treci înapoia mea!“ Şi paznicul a spus, zicând: „Solul a mers la ei, dar nu se întoarce“.

19. Şi a trimis pe un al doilea călare şi a venit la ei şi a zis: „Aşa zice împăratul: «Pace?»“ Şi Iehu a zis: „Ce-ţi pasă ţie de pace? Treci înapoia mea!“

20. Şi paznicul a spus, zicând: „El a ajuns la ei şi nu se întoarce. Şi alergarea este ca alergarea lui Iehu, fiul lui Nimşi, pentru că mână furios“.

21. Şi Ioram a zis: „Înhămaţi!“ Şi au înhămat la carul său. Şi Ioram, împăratul lui Israel, şi Ahazia, împăratul lui Iuda, au ieşit fiecare în carul său şi au mers în întâmpinarea lui Iehu şi l-au găsit la ogorul lui Nabot izreelitul.

22. Şi a fost aşa: cum l-a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Pace, Iehu?“ Şi el a zis: „Ce pace, cât timp curviile mamei tale, Izabela, şi vrăjitoriile ei sunt aşa de multe?“

23. Şi Ioram şi-a întors mâna şi a fugit şi i-a zis lui Ahazia: „Trădare, Ahazia!“

24. Şi Iehu a luat arcul în mână şi l-a lovit pe Ioram între umeri şi săgeata i-a trecut prin inimă şi a căzut în carul său.

25. Şi Iehu a zis către Bidcar, căpetenia sa: „Ia-l şi aruncă-l în ogorul lui Nabot izreelitul. Pentru că, adu-ţi aminte, când eu şi tu mergeam împreună călare în urma lui Ahab, tatăl său, că Domnul a pus această povară asupra lui:

26. «Da, am văzut ieri sângele lui Nabot şi sângele fiilor săi, zice Domnul, şi-ţi voi răsplăti în ogorul acesta, zice Domnul». Şi acum ridică-l şi aruncă-l în ogor, după cuvântul Domnului“.

27. Şi Ahazia, împăratul lui Iuda, cum a văzut, a fugit pe calea casei din grădină. Şi Iehu l-a urmărit şi a zis: „Loviţi-l şi pe el în car“. Era la suişul Gur, care este lângă Ibleam. Şi el a fugit la Meghido şi a murit acolo.

28. Şi slujitorii săi l-au dus în car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul său, cu părinţii săi, în cetatea lui David.

29. (Şi, în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab, Ahazia începuse să împărăţească peste Iuda.)

Izabela aruncată de pe fereastră.

30. Şi Iehu a venit în Izreel. Şi Izabela a auzit şi şi-a făcut ochii şi şi-a împodobit capul şi s-a uitat pe fereastră.

31. Şi când Iehu a intrat pe poartă, ea a zis: „Pace, Zimri, cel care l-a ucis pe stăpânul său?“

32. Şi el şi-a ridicat faţa spre fereastră şi a zis: „Cine este cu mine? Cine?“ Şi doi sau trei fameni s-au uitat la el.

33. Şi el a zis: „Aruncaţi-o jos!“ Şi au aruncat-o jos şi a ţâşnit din sângele ei pe zid şi pe cai. Şi el a călcat-o în picioare.

34. Şi el a intrat şi a mâncat şi a băut şi a zis: „Duceţi-vă acum, vedeţi pe blestemata aceea şi înmormântaţi-o, pentru că este fiică de împărat“.

35. Şi s-au dus s-o înmormânteze, dar n-au găsit din ea decât ţeasta capului, labele picioarelor şi palmele mâinilor.

36. Şi s-au întors şi i-au spus. Şi el a zis: „Acesta este cuvântul Domnului pe care l-a spus prin robul Său, Ilie tişbitul, zicând: «Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei,

37. iar trupul mort al Izabelei va fi ca gunoiul pe faţa câmpului, în ogorul din Izreel, încât nu vor putea zice: Aceasta este Izabela!“