2 Imparati 18

Ezechia, împăratul lui Iuda.

1. Şi a fost aşa: în anul al treilea al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să împărăţească Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda.

2. Era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a început să împărăţească şi a împărăţit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Abi, fiica lui Zaharia.

3. Şi el a făcut ce era drept în ochii Domnului, după toate câte făcuse David, tatăl său.

4. El a îndepărtat înălţimile şi a sfărâmat stâlpii şi a tăiat aşerele şi a sfărâmat şarpele de aramă pe care-l făcuse Moise, pentru că până în zilele acelea fiii lui Israel ardeau tămâie pentru el; şi l-a numit Nehuştan.

5. El s-a încrezut în Domnul Dumnezeul lui Israel, încât n-a fost după el asemenea lui între toţi împăraţii lui Iuda şi nici între cei care fuseseră mai înainte de el.

6. Şi s-a alipit de Domnul şi nu s-a depărtat de pe urma Lui şi a păzit poruncile Lui, pe care Domnul le poruncise lui Moise.

7. Şi Domnul a fost cu el; prospera oriunde ieşea şi s-a răzvrătit împotriva împăratului Asiriei şi nu i-a slujit.

8. El i-a bătut pe filisteni până la Gaza şi hotarele ei, de la turnul paznicilor până la cetatea întărită.

Luarea Samariei de Asirieni.

9. Şi a fost aşa: în al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva Samariei şi a asediat-o.

10. Şi, după trei ani, a luat-o; în al şaselea an al lui Ezechia, care este al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel, Samaria a fost luată.

11. Şi împăratul Asiriei a deportat pe Israel în Asiria şi i-a aşezat în Halah şi la Habor, pe râul Gozan şi în cetăţile mezilor,

12. pentru că n-au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor şi au călcat legământul Său, tot ceea ce poruncise Moise, robul Domnului; şi nici n-au ascultat, nici n-au împlinit.

Năvălirea lui Sanherib.

13. Şi în al paisprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s-a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite ale lui Iuda şi le-a luat.

14. Şi Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis la împăratul Asiriei, în Lachis, zicând: „Am păcătuit, retrage-te de la mine; orice vei pune asupra mea voi purta“. Şi împăratul Asiriei i-a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

15. Şi Ezechia i-a dat tot argintul care se găsea în casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului.

16. În timpul acela, Ezechia a luat aurul de pe uşile casei Domnului şi de pe uşorii pe care îi acoperise Ezechia, împăratul lui Iuda, şi l-a dat împăratului Asiriei.

Împresurarea Ierusalimului.

17. Şi împăratul Asiriei i-a trimis din Lachis pe Tartan şi pe Rab-Saris şi pe Rab-Şache, cu forţe mari, împotriva împăratului Ezechia, la Ierusalim. Şi s-au suit şi au venit la Ierusalim. Şi s-au suit şi au venit şi au stat lângă canalul de apă al iazului de sus, care este pe drumul cel mare al ogorului albitorului.

18. Şi au chemat pe împărat. Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste treburile casei, şi Şebna scriitorul, şi Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul, au ieşit la ei.

19. Şi Rab-Şache le-a zis: „Spuneţi, vă rog, lui Ezechia: Aşa zice împăratul cel mare, împăratul Asiriei: Ce este încrederea aceasta cu care te încrezi?

20. Tu zici, dar sunt vorbe ale buzelor: «Este sfat şi putere pentru război». Dar în cine te încrezi de te-ai răzvrătit împotriva mea?

21. Şi acum, iată, te încrezi în toiagul acela de trestie frântă, în Egipt, pe care, dacă se va rezema cineva, îşi va înţepa mâna şi o va străpunge: aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi cei care se încred în el.

22. Iar dacă-mi vei zice: «Ne încredem în Domnul Dumnezeul nostru!», nu este El Acela ale cărui înălţimi şi altare le-a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda şi Ierusalimului: «Înaintea altarului acestuia să vă închinaţi în Ierusalim»?

23. Şi acum, te rog, fă o învoială cu stăpânul meu, împăratul Asiriei, şi îţi voi da două mii de cai, dacă poţi să încaleci călăreţi pe ei.

24. Şi cum vei înfrunta pe un căpitan dintre cei mai mici robi ai stăpânului meu? Şi tu îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi!

25. Şi acum, fără Domnul m-am suit eu împotriva locului acestuia, ca să-l distrug? Domnul mi-a zis: Suie-te împotriva ţării acesteia şi distruge-o“.

26. Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, şi Şebna şi Ioah au zis lui Rab-Şache: „Te rugăm, vorbeşte robilor tăi în aramaică, pentru că o înţelegem, şi nu vorbi cu noi în iudaică în auzul poporului care este pe zid“.

27. Şi Rab-Şache le-a zis: „La stăpânul tău şi la tine m-a trimis stăpânul meu să spun cuvintele acestea? Nu la oamenii care stau pe zid, ca să-şi mănânce fecalele şi să-şi bea chiar urina cu voi?“

28. Şi Rab-Şache a stat şi a strigat cu glas tare în iudaică şi a vorbit, zicând: „Ascultaţi cuvântul împăratului celui mare, al împăratului Asiriei!

29. Aşa zice împăratul: Să nu vă înşele Ezechia, pentru că nu va putea să vă scape din mâna lui.

30. Şi să nu vă facă Ezechia să vă puneţi încrederea în Domnul, zicând: «Domnul ne va scăpa negreşit şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâna împăratului Asiriei».

31. N-ascultaţi de Ezechia, pentru că aşa zice împăratul Asiriei: «Faceţi pace cu mine şi ieşiţi la mine şi mâncaţi fiecare din viţa lui şi fiecare din smochinul lui şi beţi fiecare din apele fântânii lui,

32. până voi veni şi vă voi lua într-o ţară ca ţara voastră, o ţară a grâului şi a mustului, o ţară a pâinii şi a vinului, o ţară a măslinilor şi a mierii, ca să trăiţi şi să nu muriţi»; şi n-ascultaţi de Ezechia când vă înduplecă, zicând: «Domnul ne va scăpa».

33. A scăpat vreunul din dumnezeii naţiunilor ţara lui din mâna împăratului Asiriei?

34. Unde sunt dumnezeii Hamatului şi ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvaimului, ai Henei şi ai Ivei? Au scăpat ei Samaria din mâna mea?

35. Cine sunt aceia dintre toţi dumnezeii ţărilor care au scăpat ţara lor din mâna mea, ca Domnul să scape Ierusalimul din mâna mea?“

36. Şi poporul a tăcut şi nu i-a răspuns nici un cuvânt, pentru că porunca împăratului era: „Nu-i răspundeţi“.

37. Şi Eliachim, fiul lui Hilchia, care era peste treburile casei, şi Şebna, scriitorul, şi Ioah, fiul lui Asaf, cronicarul, au venit la Ezechia cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şache.