1 Imparati 1
Bătrâneţea lui David.
1. Şi împăratul David era bătrân, înaintat în zile. Şi îl acopereau cu haine, dar nu se încălzea.
2. Şi slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru domnul nostru, împăratul, o tânără fecioară; şi ea să stea cu împăratul şi să-l îngrijească şi să se culce la sânul tău, ca să se încălzească domnul meu, împăratul“.
3. Şi au căutat o fată frumoasă în toate hotarele lui Israel şi au găsit pe Abişag sunamita; şi au adus-o la împărat.
4. Şi fata era foarte frumoasă şi-l îngrijea pe împărat şi-i slujea, dar împăratul n-a cunoscut-o.
Adonia vrea să ia scaunul de domnie.
5. Şi Adonia, fiul Haghitei, s-a înălţat, zicând: „Eu voi fi împărat!“ Şi şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.
6. Şi tatăl său nu-l mustrase niciodată, zicând: „Pentru ce ai făcut aşa?“ Şi el era şi foarte frumos la chip; şi l-a născut după Absalom.
7. Şi el a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar; şi ei l-au ajutat pe Adonia, urmându-l.
8. Dar preotul Ţadoc, şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi profetul Natan, şi Şimei şi Rei şi vitejii lui David n-au fost cu Adonia.
9. Şi Adonia a înjunghiat oi şi boi şi viţei graşi lângă piatra Zohelet, care este lângă En-Roguel, şi a chemat pe toţi fraţii săi, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii împăratului;
10. dar pe profetul Natan, şi pe Benaia şi pe viteji şi pe fratele său, Solomon, nu i-a chemat.
Bat-Şeba la David.
11. Şi Natan a vorbit către Bat-Şeba, mama lui Solomon, zicând: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut împărat, şi domnul nostru David nu ştie?
12. Şi acum, vino, te rog, să-ţi dau un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău, Solomon.
13. Mergi şi intră la împăratul David şi spune-i: «Domnul meu, împărate, n-ai jurat tu roabei tale, zicând: «Negreşit, Solomon, fiul tău, va împărăţi după mine şi el va şedea pe tronul meu»? De ce dar împărăţeşte Adonia?»
14. Iată, pe când vei vorbi tu încă acolo cu împăratul, voi intra şi eu în urma ta şi voi întări cuvintele tale“.
15. Şi Bat-Şeba a intrat la împărat, în cameră. Şi împăratul era foarte bătrân; şi Abişag sunamita servea pe împărat.
16. Şi Bat-Şeba s-a plecat şi a îngenuncheat înaintea împăratului.Şi împăratul a zis: „Ce doreşti?“
17. Şi ea i-a zis: „Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău: «Negreşit, Solomon, fiul tău, va fi împărat după mine şi el va şedea pe tronul meu».
18. Şi acum, iată, Adonia este împărat. Şi tu, domnul meu, împărate, nu ştii.
19. Şi el a înjunghiat boi şi viţei graşi şi oi în mare număr şi a chemat pe toţi fiii împăratului, şi pe preotul Abiatar, şi pe Ioab, căpetenia oştirii, iar pe robul tău, Solomon, nu l-a chemat.
20. Şi spre tine, domnul meu, împărate, sunt ochii întregului Israel, ca să le spui cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el.
21. Şi va fi aşa: îndată ce domnul meu, împăratul, va adormi cu părinţii săi, eu şi fiul meu, Solomon, vom fi socotiţi păcătoşi“.
22. Şi, iată, pe când vorbea ea cu împăratul, a intrat şi profetul Natan.
23. Şi i-au spus împăratului, zicând: „Iată, profetul Natan“. Şi el a intrat la împărat şi s-a plecat înaintea împăratului cu faţa la pământ.
24. Şi Natan a zis: „Domnul meu, împărate, ai zis tu: «Adonia va fi împărat după mine şi va şedea pe tronul meu»?
25. Pentru că a coborât astăzi şi a înjunghiat boi şi viţei graşi şi oi în mare număr şi a chemat pe toţi fiii împăratului şi pe căpeteniile oştirii şi pe preotul Abiatar şi, iată, mănâncă şi beau înaintea lui şi zic: «Trăiască împăratul Adonia!»
26. Iar pe mine, robul tău, pe preotul Ţadoc, şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, robul tău, nu ne-a chemat.
27. Este lucrul acesta de la domnul meu, împăratul, şi tu n-ai arătat robilor tăi cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el?“
28. Şi împăratul David a răspuns şi a zis: „Chemaţi-mi pe Bat-Şeba“. Şi ea a intrat înaintea împăratului şi a stat înaintea împăratului.
29. Şi împăratul a jurat şi a zis: „Viu este Domnul, care a răscumpărat sufletul meu din orice strâmtorare.
30. Cu adevărat, cum ţi-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: «Negreşit, fiul tău Solomon va împărăţi după mine şi el va şedea pe tronul meu în locul meu», aşa voi face în ziua aceasta“.
31. Şi Bat-Şeba s-a plecat cu faţa până la pământ şi a îngenuncheat înaintea împăratului şi a zis: „Trăiască domnul meu, împăratul David, pentru totdeauna!“
Solomon împărat.
32. Şi împăratul David a zis: „Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, şi pe profetul Natan, şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada“. Şi ei au intrat înaintea împăratului.
33. Şi împăratul le-a zis: „Luaţi cu voi pe slujitorii domnului vostru şi puneţi pe Solomon, fiul meu, călare pe catârul meu şi coborâţi-l la Ghihon.
34. Şi preotul Ţadoc, şi profetul Natan, să-l ungă acolo împărat peste Israel; şi sunaţi din trâmbiţă şi spuneţi: «Trăiască împăratul Solomon!»
35. Şi vă veţi sui în urma lui şi el va veni şi va şedea pe tronul meu; şi el va fi împărat în locul meu şi eu am poruncit ca el să fie conducător peste Israel şi peste Iuda“.
36. Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului, zicând: „Amin! Aşa să zică şi Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul!
37. Cum a fost Domnul cu domnul meu, împăratul, aşa să fie şi cu Solomon şi să facă tronul lui mai mare decât tronul domnului meu, împăratul David“.
38. Şi preotul Ţadoc, şi profetul Natan, şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi cheretiţii şi peletiţii au coborât şi l-au pus pe Solomon pe catârul împăratului David şi l-au dus la Ghihon.
39. Şi preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din cort şi l-a uns pe Solomon. Şi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a zis: „Trăiască împăratul Solomon!“
40. Şi tot poporul s-a suit după el; şi poporul cânta din fluiere şi se bucura cu mare bucurie, încât se zguduia pământul de glasul lor.
Adonia aude.
41. Şi Adonia şi toţi oaspeţii care erau cu el au auzit, pe când terminau de mâncat. Şi Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a zis: „Pentru ce este vuietul acesta de care răsună cetatea?“
42. Pe când vorbea el încă, iată, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia i-a zis: „Intră, pentru că eşti om viteaz şi aduci ştiri bune“.
43. Şi Ionatan a răspuns şi a zis lui Adonia: „Cu adevărat, împăratul David, domnul nostru, l-a făcut împărat pe Solomon.
44. Şi împăratul a trimis cu el pe preotul Ţadoc, şi pe profetul Natan, şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe cheretiţi şi pe peletiţi şi l-au pus pe catârul împăratului.
45. Şi preotul Ţadoc şi profetul Natan l-au uns împărat în Ghihon şi s-au suit de acolo, veselindu-se, încât răsună cetatea. Acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.
46. Ba încă Solomon şade pe tronul împărăţiei.
47. Şi chiar şi slujitorii împăratului au venit să-l binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, zicând: «Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai bun decât numele tău şi să facă tronul lui mai mare decât tronul tău!» Şi împăratul s-a plecat pe pat.
48. Şi împăratul a mai zis aşa: «Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care a dat astăzi pe unul să şadă pe tronul meu, şi ochii mei văd lucrul acesta»“.
49. Şi toţi oaspeţii care erau ai lui Adonia au tremurat şi s-au ridicat şi au mers fiecare pe drumul său.
50. Şi Adonia s-a temut de Solomon şi s-a ridicat şi a mers şi s-a apucat de coarnele altarului.
51. Şi i s-a spus lui Solomon, zicând: „Iată, Adonia se teme de împăratul Solomon şi, iată, s-a apucat de coarnele altarului, zicând: «Să-mi jure împăratul Solomon întâi că nu va omorî cu sabia pe slujitorul său»“.
52. Şi Solomon a zis: „Dacă va fi un fiu vrednic, un fir din părul lui nu va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi rău în el, va muri“.
53. Şi împăratul Solomon a trimis şi l-a coborât de la altar. Şi el a venit şi s-a plecat înaintea împăratului Solomon. Şi Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“