Psalmii 62

Către mai marele cântăreţilor.

1. Numai în Dumnezeu sufletul meu îşi găseşte liniştea şi numai de la El îmi vine mântuirea.

2. Numai El este stânca mea şi mântuirea mea. El este întăritura mea; niciodată nu voi fi clătinat.

3. Până când veţi mai ataca vreun om, doborându-l cu toţii, cum aţi dărâma un zid înclinat sau un gard dărăpănat?

4. Numai ca să-l doboare din înălţimea lui se sfătuiesc ei. Le este dragă minciuna; cu gura ei binecuvântează, dar cu inima blestemă. Sela

5. Suflete al meu, găseşte-ţi liniştea numai în Dumnezeu, căci de la El vine nădejdea mea.

6. Numai El este stânca mea şi mântuirea mea. El este întăritura mea; nu voi fi clătinat!

7. Mântuirea şi slava mea sunt în Dumnezeu, Stânca mea cea tare. Adăpostul meu este în Dumnezeu.

8. Poporule, încrede-te în El în orice vreme, varsă-ţi inima înaintea Lui! Dumnezeu este adăpostul nostru. Sela

9. Numai o suflare sunt fiii oamenilor. Minciună sunt oamenii. Puşi în talerele balanţei sunt fără valoare; împreună, ei sunt mai uşori decât o suflare.

10. Nu vă încredeţi în asuprire, nici nu speraţi zadarnic în tâlhărie. Când sporiţi în putere, nu lăsaţi inima să vi se încreadă!

11. O dată a vorbit Dumnezeu, iar eu de două ori am auzit: „Puterea este a lui Dumnezeu!“

12. A Ta, Stăpâne, este îndurarea, căci Tu răsplăteşti fiecăruia după faptele lui.