Proverbe 12
1. Cine iubeşte disciplinarea, iubeşte cunoştinţa, dar cel ce urăşte mustrarea este prost.
2. Omul bun obţine bunăvoinţă de la DOMNUL, dar El condamnă pe cel cu intenţii rele.
3. Omul nu se poate întări prin răutate, dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat.
4. O soţie virtuoasă este coroana soţului ei, dar cea care-i aduce ruşine este ca putrezirea în oasele lui.
5. Planurile celor drepţi sunt chibzuite, dar sfaturile celor răi sunt înşelătoare.
6. Cuvintele celor răi sunt o capcană a morţii, dar vorbirea celor drepţi îi salvează.
7. Cei răi sunt doborâţi şi nu mai sunt, dar casa celor drepţi rămâne în picioare.
8. Un om este lăudat potrivit priceperii lui, dar cel ce are mintea coruptă va fi dispreţuit.
9. Mai bine lipsit de importanţă, dar cu servitor, decât fudul şi fără mâncare!
10. Cel drept se îngrijeşte de nevoile animalului său, dar inima celui rău este fără milă.
11. Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deşertăciuni este fără minte.
12. Cel rău pofteşte prada oamenilor ticăloşi, dar rădăcina celor drepţi va rodi.
13. Cel rău este prins în cursă de vorbirea lui păcătoasă, dar cel drept scapă din necaz.
14. Prin rodul gurii lui, omul va fi săturat de bunătăţi şi fiecare va fi răsplătit după lucrul mâinilor lui.
15. Calea prostului este corectă în ochii lui, dar cel înţelept ascultă sfaturile.
16. Cel prost îşi dezvăluie îndată mânia, dar cel înţelept ignoră insulta.
17. Martorul adevărat depune o mărturie dreaptă, dar martorul fals spune minciuni.
18. Cuvintele necugetate rănesc ca o sabie, dar limba celui înţelept aduce vindecare.
19. Buzele sincere sunt întărite pentru totdeauna, dar limba mincinoasă rezistă doar pentru o clipă.
20. Înşelătoria este în inima celor ce plănuiesc răul, dar bucuria este pentru cei împăciuitori.
21. Cel drept nu are parte de nici o nenorocire, dar cel rău este copleşit de necazuri.
22. Buzele mincinoase sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cei credincioşi adevărului Îi sunt plăcuţi.
23. Omul înţelept nu-şi dezvăluie cunoştinţa, dar inima proştilor vesteşte prostia.
24. Mâinile harnice vor domni, dar leneşul va sfârşi în muncă silnică.
25. Neliniştea inimii omului duce la descurajare, dar un cuvânt bun îl înveseleşte.
26. Cel drept îşi alege cu grijă prietenii, dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27. Leneşul nu-şi frige vânatul, dar omul harnic îşi preţuieşte bunurile.
28. Pe cărarea dreptăţii este viaţă; de-a lungul ei nu este moarte.