Neemia 10

1. Cei care şi-au pus pecetea au fost: guvernatorul Neemia, fiul lui Hacalia; Zedechia,

2. Seraia, Azaria, Ieremia,

3. Paşhur, Amaria, Malchia,

4. Hatuş, Şebania, Maluh,

5. Harim, Meremot, Obadia,

6. Daniel, Ghinton, Baruc,

7. Meşulam, Abia, Miyamin,

8. Maazia, Bilgai şi Şemaia – aceştia erau preoţi;

9. apoi leviţii Iosua, fiul lui Azania, Binui, dintre urmaşii lui Henadad, Kadmiel

10. şi rudele lor: Şebania, Hodia, Chelita, Pelaia, Hanan,

11. Mica, Rehob, Haşabia,

12. Zacur, Şerebia, Şebania,

13. Hodia, Bani şi Beninu;

14. după aceea căpeteniile poporului: Paroş, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani,

15. Buni, Azgad, Bebai,

16. Adonia, Bigvai, Adin,

17. Ater, Ezechia, Azur,

18. Hodia, Haşum, Beţai,

19. Harif, Anatot, Nebai,

20. Magpiaş, Meşulam, Hezir,

21. Meşezabel, Ţadok, Iadua,

22. Pelatia, Hanan, Anaia,

23. Osea, Hanania, Haşub,

24. Haloheş, Pilha, Şobek,

25. Rehum, Haşabna, Maaseia,

26. Ahia, Hanan, Anan,

27. Maluh, Harim şi Baana.

28. Restul poporului, preoţii, leviţii, portarii, cântăreţii, slujitorii de la Templu şi toţi aceia care se separaseră de popoarele străine de dragul Legii lui Dumnezeu, împreună cu soţiile lor, cu fiii şi cu fiicele lor şi cu toţi aceia care aveau cunoştinţă şi pricepere,

29. s-au alăturat rudelor lor dintre fruntaşi şi s-au legat cu jurământ să umble în Legea lui Dumnezeu, dată prin Moise, robul lui Dumnezeu, să o păzească şi să împlinească toate poruncile Domnului, Stăpânul nostru, precum şi orânduirile şi decretele Lui.

30. Am promis atunci: „Nu ne vom mai da fetele de soţii celor din popoarele din ţară şi nu le vom mai lua pe fetele lor de soţii pentru fiii noştri.

31. Când popoarele ţării vor veni în ziua de Sabat să vândă produse şi felurite alimente, nu vom mai cumpăra nimic de la ele nici în ziua de Sabat, nici în vreo altă zi sfântă. În fiecare al şaptelea an vom lăsa ogorul nelucrat şi vom anula plata oricărei dobânzi.

Hotărâri pentru întreţinerea slujbei.

32. Am hotărât să împlinim şi porunca de a da o treime dintr-un şechel pe an, pentru slujba de la Templul Dumnezeului nostru,

33. pentru pâinea prezentării, pentru darul de mâncare continuu, pentru arderea de tot continuă, pentru jertfele aduse în zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători, pentru darurile sfinte, pentru jertfele aduse ca ispăşire pentru păcatele lui Israel, precum şi pentru tot ceea ce priveşte lucrarea de la Templul Dumnezeului nostru.

34. Noi, – preoţii, leviţii şi oameni din popor, – potrivit familiilor noastre, am tras la sorţi în legătură cu lemnele ce trebuie aduse ca dar în fiecare an, la vremuri hotărâte, la Templul Dumnezeului nostru, ca să fie arse pe altarul Domnului, Dumnezeul nostru, aşa cum este scris în Lege.

35. Am mai hotărât să aducem la Templul Domnului, în fiecare an, primele roade ale pământului şi primele roade ale tuturor pomilor.

36. De asemenea, aşa cum este scris în Lege, vom aduce la Templul Dumnezeului nostru, la preoţii care fac slujba în Templul Dumnezeului nostru, pe întâii născuţi dintre fiii noştri şi dintre vitele noastre, pe întâii născuţi ai vacilor şi ai oilor noastre.

37. Vom aduce preoţilor, în cămările Templului Dumnezeului nostru, cele dintâi roade din aluatul nostru, din contribuţiile noastre, din fructe, din must şi din untdelemn şi le vom da leviţilor zeciuiala din roadele pământurilor noastre. Înşişi leviţii vor putea să ia zeciuiala în toate cetăţile unde lucrăm.

38. Preotul, fiul lui Aaron, să-i însoţească pe leviţi când vor lua zeciuiala, iar leviţii să ducă a zecea parte din zeciuială la Templul Dumnezeului nostru, în cămările vistieriei.

39. Căci israeliţii şi leviţii vor trebui să aducă contribuţiile din cereale, din must şi din untdelemn în cămările în care se află vasele Lăcaşului, acolo unde slujesc preoţii, portarii şi cântăreţii. Nu vom mai uita de Templul Dumnezeului nostru!“