Matei 11
1. După ce a terminat să le dea porunci celor doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo ca să dea învăţătură şi să predice în cetăţile lor.
Trimeşii lui Ioan Botezătorul.
2. Ioan a auzit în închisoare despre lucrările lui Cristos şi a trimis cuvânt prin ucenicii săi
3. ca să-L întrebe astfel: – Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?
4. Isus le-a răspuns: – Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan ceea ce vedeţi şi auziţi:
5. orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii sunt înviaţi, iar săracilor li se vesteşte Evanghelia.
6. Fericit este cel care nu se poticneşte în Mine!
Mărturia lui Isus despre Ioan.
7. În timp ce plecau ei, Isus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: – Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?
8. Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată că cei ce poartă haine fine sunt în palatele regilor!
9. Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Vă spun că da, şi chiar mai mult decât un profet!
10. Acesta este cel despre care a fost scris: „Iată, Îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care va pregăti calea înaintea Ta!“
11. Adevărat vă spun că, între cei născuţi din femei, nu s-a ridicat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia Cerurilor este mai mare decât el.
12. Din zilele lui Ioan Botezătorul şi până acum, în Împărăţia Cerurilor se dă buzna, şi cei năvalnici pun mâna pe ea.
13. Căci până la Ioan au profeţit toţi Profeţii şi Legea.
14. Şi, dacă vreţi să acceptaţi ce vă spun, el este Ilie care urma să vină!
15. Cel ce are urechi, să audă!
16. Cu cine voi asemăna această generaţie? Cu nişte copii care stau în pieţe şi strigă la ceilalţi:
17. „V-am cântat din fluier, dar n-aţi dansat; v-am cântat de jale, dar nu v-aţi tânguit!“
18. Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, iar ei zic: „Are demon!“
19. A venit Fiul Omului mâncând şi bând, iar ei zic: „Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe şi al păcătoşilor!“ Totuşi înţelepciunea este îndreptăţită prin faptele ei.
Mustrarea cetăţilor nepocăite.
20. Atunci Isus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe dintre minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră:
21. „Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi avut loc în Tir şi Sidon minunile care au avut loc în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit în sac şi cenuşă!
22. Dar Eu vă spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi!
23. Iar tu, Capernaum, vei fi înălţat oare până la cer? Nu, ci vei coborî până în Locuinţa Morţilor! Căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi dăinuit până astăzi!
24. De aceea îţi spun că în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine!“
Lucrurile descoperite pruncilor. Jugul lui Hristos.
25. În vremea aceea, Isus a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit copilaşilor!
26. Da, Tată, pentru că aşa Ţi-a plăcut Ţie ...
27. Toate lucrurile Mi-au fost încredinţate Mie de către Tatăl Meu. Nimeni nu-L cunoaşte pe Fiul în afară de Tatăl şi nimeni nu-L cunoaşte pe Tatăl în afară de Fiul şi de cel căruia vrea Fiul să i-L descopere.
28. Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă!
29. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, pentru că Eu sunt blând şi cu inima smerită, şi astfel veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!