Luca 10

Trimiterea celor şaptezeci de ucenici.

1. După toate acestea, Domnul a rânduit alţi şaptezeci şi doi de oameni şi i-a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate şi în orice loc pe unde urma să meargă El.

2. El le-a zis: „Secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini! Rugaţi-L deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul Său!

3. Duceţi-vă! Iată, eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor!

4. Să nu luaţi cu voi nici pungă cu bani, nici traistă, nici sandale şi să nu salutaţi pe nimeni pe drum!

5. În orice casă intraţi, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste această casă!»

6. Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi.

7. Rămâneţi în casa aceea şi mâncaţi şi beţi ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutaţi dintr-o casă într-alta!

8. În orice cetate în care intraţi şi oamenii vă primesc, să mâncaţi ce vi se va pune înainte!

9. Vindecaţi-i pe cei bolnavi de acolo şi spuneţi-le: «Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi!»

10. Dacă însă în cetatea în care intraţi, oamenii nu vă primesc, să ieşiţi pe străzile ei şi să ziceţi:

11. «Ne ştergem până şi praful care ni s-a adunat pe picioare în cetatea voastră, ca mărturie împotriva voastră! Totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat!»

12. Vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!

13. Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi avut loc în Tir şi Sidon minunile care au avut loc în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă!

14. Dar la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi!

15. Iar tu, Capernaum, vei fi înălţat oare până la cer? Nu, ci vei coborî până în Locuinţa Morţilor!

16. Cel ce vă ascultă pe voi, Mă ascultă pe Mine şi cel ce vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.“

Întoarcerea celor şaptezeci.

17. Cei şaptezeci şi doi s-au întors plini de bucurie şi I-au zis: – Doamne, chiar şi demonii ni se supun în Numele Tău!

18. Însă El le-a zis: – L-am văzut pe Satan căzând din cer ca un fulger.

19. Iată, v-am dat autoritate să călcaţi peste şerpi, peste scorpioni şi peste toată puterea duşmanului, şi nimic nu vă va răni!

20. Totuşi nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vi se supun, ci bucuraţi-vă de faptul că numele voastre sunt scrise în ceruri!

21. În ceasul acela, Isus s-a bucurat nespus în Duhul Sfânt şi a zis: „Îţi mulţumesc, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit copilaşilor! Da, Tată, pentru că aşa Ţi-a plăcut Ţie ...“

22. „Toate lucrurile Mi-au fost încredinţate Mie de către Tatăl Meu. Nimeni nu cunoaşte cine este Fiul, în afară de Tatăl, sau cine este Tatăl, în afară de Fiul şi de cel căruia vrea Fiul să i-L descopere.“

23. Apoi S-a întors spre ucenici şi le-a zis doar lor: „Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi!

24. Vă spun că mulţi profeţi şi regi au dorit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, dar n-au auzit!“

Pilda Samariteanului.

25. Chiar atunci un expert în Lege s-a ridicat să-L pună la încercare pe Isus şi L-a întrebat: – Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

26. Isus i-a răspuns: – Ce este scris în Lege? Ce citeşti acolo?

27. El I-a zis: – „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu toată mintea ta şi pe semenul tău ca pe tine însuţi!“

28. Isus i-a zis: – Ai răspuns corect. Fă aşa şi vei trăi!

29. Dar el, care vroia să se justifice, L-a întrebat pe Isus: – Şi cine este semenul meu?

30. Isus i-a răspuns: – Un om care cobora de la Ierusalim la Ierihon a căzut în mâinile tâlharilor. Ei l-au dezbrăcat, l-au bătut zdravăn şi apoi au plecat, lăsându-l pe jumătate mort.

31. Din întâmplare, pe acel drum cobora un preot. Dar când l-a văzut, preotul a trecut înainte, ocolindu-l.

32. Tot aşa şi un levit, când a ajuns în locul acela şi l-a văzut, a trecut înainte ocolindu-l.

33. Însă un samaritean, care călătorea şi el pe acolo, când a ajuns în dreptul lui şi l-a văzut, i s-a făcut milă de el.

34. S-a apropiat, i-a bandajat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin. Apoi l-a pus pe propriul lui animal de povară, l-a dus la un han şi a continuat să-l îngrijească.

35. În ziua următoare, a scos doi denari, i-a dat hangiului şi i-a zis: „Ai grijă de el, iar când mă voi întoarce, îţi voi plăti eu orice vei mai cheltui în plus!“

36. Care dintre aceştia trei ţi se pare că a fost semenul celui căzut în mâinile tâlharilor?

37. El I-a răspuns: – Cel ce şi-a făcut milă de el. Isus i-a zis: – Du-te şi fă şi tu la fel!

Marta şi Maria.

38. În timp ce-şi continuau călătoria, Isus a intrat într-un sat oarecare. Acolo, o femeie, pe nume Marta, L-a primit în casa ei.

39. Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s-a aşezat la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui.

40. Marta însă era copleşită de atât de multă slujire. Ea a venit şi a zis: – Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute!

41. Domnul însă i-a răspuns: – Marta, Marta, tu te îngrijorezi şi te necăjeşti cu privire la multe lucruri,

42. însă doar unul este necesar! Căci Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua!