Iov 17

1. Duhul îmi este zdrobit, mi se sting zilele, mormântul mă aşteaptă.

2. Sunt înconjurat de batjocoritori, ochii mei trebuie să privească la duşmănia lor.

3. Pune-Te zălog pentru mine! Cine ar putea răspunde pentru mine?

4. Pentru că Tu le-ai închis minţile ca să nu înţeleagă, de aceea nu-i vei lăsa să triumfe.

5. Cel ce-şi trădează prietenii pentru câştig, copiilor aceluia li se vor închide ochii.

6. El m-a făcut de pomină pentru oameni şi am devenit unul în faţa căruia ceilalţi scuipă.

7. Ochii mi se-ntunecă de durere şi toate mădularele mele sunt ca o umbră.

8. Cei drepţi sunt înmărmuriţi când văd aceasta; cel nevinovat se ridică împotriva celui nelegiuit.

9. Totuşi cei drepţi se ţin de calea lor şi cei cu mâinile curate vor fi şi mai tari.

10. Dar voi toţi, întoarceţi-vă, veniţi iarăşi să-mi vorbiţi! Nu voi găsi însă nici un înţelept între voi.

11. Zilele mi-au trecut, planurile mi s-au risipit şi chiar şi dorinţele inimii mele.

12. Oamenii aceştia fac din noapte zi şi înaintea întunericului zic: «Lumina e aproape!»

13. Dacă mă uit la Locuinţa Morţilor ca la casa mea, dacă îmi fac culcuşul în întuneric,

14. dacă zic gropii: «Eşti tatăl meu!» şi viermelui: «Mama mea!» sau «Sora mea!»,

15. unde îmi mai este nădejdea? Mai poate vedea cineva vreo nădejde pentru mine?

16. Se va pogorî ea la porţile Locuinţei Morţilor? Vom coborî împreună în ţărână?“