Ioan 21
Arătarea la marea Tiberiadei.
1. După aceea, Isus li S-a arătat din nou ucenicilor, la Marea Tiberiadei. Li S-a arătat astfel:
2. Simon Petru, Toma – cel numit „Didimus“ –, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei şi alţi doi dintre ucenicii lui Isus, erau împreună.
3. Simon Petru le-a zis: – Mă duc să pescuiesc! Ei i-au răspuns: – Venim şi noi cu tine! Au ieşit şi s-au suit într-o barcă, dar în noaptea aceea n-au prins nimic.
4. Când se făcuse deja dimineaţă, Isus stătea pe ţărm. Ucenicii însă nu ştiau că este Isus.
5. El le-a zis: – Copilaşi, nu aveţi ceva peşte de mâncare? – Nu! I-au răspuns ei.
6. El le-a zis: – Aruncaţi năvodul în partea dreaptă a bărcii şi veţi găsi! L-au aruncat şi nu l-au mai putut trage din cauza mulţimii peştilor.
7. Atunci ucenicul pe care-l iubea Isus i-a zis lui Petru: „Este Domnul!“ Auzind că este Domnul, Simon Petru şi-a pus haina pe el, pentru că era dezbrăcat, şi s-a aruncat în mare.
8. Ceilalţi ucenici au venit cu barca, trăgând năvodul cu peşti, căci nu era departe de ţărm, doar cam la două sute de coţi.
9. Când au coborât pe uscat, au văzut un foc de cărbuni, peşte pus deasupra şi pâine.
10. Isus le-a zis: „Aduceţi din peştii pe care i-aţi prins acum!“
11. Simon Petru s-a suit în barcă şi a tras năvodul la ţărm, plin cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari; însă, cu toate că erau atâţia, năvodul nu s-a rupt.
12. Isus le-a zis: „Veniţi şi luaţi micul dejun!“ Nici unul dintre ucenici nu îndrăznea să-L întrebe: „Tu Cine eşti?“, pentru că ştiau că este Domnul.
13. Isus S-a apropiat, a luat pâinea şi le-a dat-o; la fel a făcut şi cu peştele.
14. Aceasta era deja a treia oară când Isus li Se arăta ucenicilor Săi după ce fusese înviat dintre cei morţi.
Isus vesteşte moartea lui Petru.
15. După ce au luat micul dejun, Isus l-a întrebat pe Simon Petru: – Simon, fiul lui Ioan, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia? El I-a răspuns: – Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc! Isus i-a zis: – Paşte mieii Mei!
16. L-a întrebat din nou, a doua oară: – Simon, fiul lui Ioan, Mă iubeşti? El I-a răspuns: – Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc! Isus i-a zis: – Păstoreşte oile Mele!
17. L-a întrebat a treia oară: – Simon, fiul lui Ioan, Mă iubeşti? Petru s-a întristat pentru că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti?“ şi I-a răspuns: – Doamne, Tu le ştii pe toate, Tu ştii că Te iubesc! Isus i-a zis: – Paşte oile Mele!
18. Adevărat, adevărat îţi spun că, atunci când erai mai tânăr, tu însuţi te încingeai şi te duceai unde voiai; însă când vei îmbătrâni, îţi vei întinde mâinile şi altcineva te va încinge şi te va duce unde nu vei voi!
19. A spus acestea ca să arate cu ce fel de moarte Îl va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Apoi i-a zis: – Urmează-Mă!
20. Petru s-a întors şi l-a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care la cină stătuse la masă la pieptul lui Isus şi-L întrebase: „Doamne, cine este cel ce Te va trăda?“
21. Văzându-l, Petru L-a întrebat pe Isus: – Doamne, dar cu acesta ce va fi?
22. Isus i-a răspuns: – Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te priveşte pe tine?! Tu urmează-Mă!
23. Din pricina aceasta a ieşit zvonul între fraţi că acel ucenic nu va muri. Dar Isus nu-i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te priveşte pe tine?!“
24. Acesta este ucenicul care depune mărturie cu privire la aceste lucruri şi care a scris aceste lucruri. Şi ştim că mărturia lui este adevărată.
25. Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi încăput cărţile scrise.