Galateni 4

Moştenitorul şi credinţa.

1. Vreau să spun că, atâta timp cât moştenitorul este copil, nu este diferit de un sclav, cu toate că el este proprietarul tuturor lucrurilor,

2. ci el se află sub îngrijirea tutorilor şi a administratorilor până la timpul desemnat de tatăl său.

3. Astfel, şi noi, când eram copii, eram sub robia principiilor lumii.

4. Dar, la împlinirea vremii, Dumnezeu Şi-a trimis Fiul, născut din femeie, născut sub Lege,

5. ca să-i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea.

6. Iar pentru că voi sunteţi fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre, Duh care strigă „Abba!“, adică „Tată!“

7. Astfel, tu nu mai eşti sclav, ci fiu, iar dacă eşti fiu, Dumnezeu te-a făcut şi moştenitor.

Galatenii şi învăţătorii mincinoşi.

8. Atunci când voi nu-L cunoşteaţi pe Dumnezeu eraţi sclavii celor ce nu sunt dumnezei.

9. Dar acum, când Îl cunoaşteţi pe Dumnezeu sau, mai degrabă, sunteţi cunoscuţi de Dumnezeu, cum de vă întoarceţi din nou la acele principii sărace şi slabe? Vreţi să deveniţi din nou sclavii lor?

10. Voi ţineţi zile, luni, anotimpuri şi ani.

11. Mi-e teamă ca, nu cumva, să mă fi ostenit în zadar pentru voi.

12. Fraţilor, vă rog, fiţi ca mine, pentru că şi eu sunt ca voi! Nu mi-aţi făcut nici un rău.

13. Voi ştiţi că în neputinţa trupului v-am vestit Evanghelia prima oară.

14. Şi n-aţi dispreţuit, nici nu v-a fost scârbă faţă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, ci m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.

15. Aşadar, unde este acea fericire a voastră? Vă mărturisesc că, dacă aţi fi putut, v-aţi fi scos până şi ochii şi mi i-aţi fi dat!

16. Acum, pentru că v-am spus adevărul, am devenit oare duşmanul vostru?

17. Ei sunt plini de râvnă faţă de voi, dar nu spre bine, ci ei vor să vă despartă de noi, ca să fiţi plini de râvnă pentru ei.

18. Este bine ca întotdeauna să fiţi plini de râvnă pentru un scop bun, nu doar când sunt eu cu voi.

19. Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile naşterii până când Cristos va lua chip în voi,

20. aş vrea să pot fi cu voi şi să-mi schimb tonul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi!

Pilda Agarei şi a Sarei.

21. Spuneţi-mi voi, care doriţi să fiţi sub Lege, nu auziţi ce spune Legea?

22. Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr-o sclavă, iar unul dintr-o femeie liberă.

23. Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune.

24. Acest fapt poate fi luat ca o alegorie: aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie – şi anume Agar.

25. Agar este muntele Sinai din Arabia şi corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui;

26. dar Ierusalimul de sus este liber şi el este mama noastră.

27. Căci este scris: „Bucură-te, stearpo, tu, care nu poţi naşte! Izbucneşte în chiuituri şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii femeii părăsite vor fi mai mulţi decât ai celei care are soţ.“

28. Voi, fraţilor, ca şi Isaac, sunteţi copii ai promisiunii.

29. Dar aşa cum atunci cel născut în chip firesc l-a persecutat pe cel născut prin puterea Duhului, la fel este şi acum.

30. Ce spune însă Scriptura? „Alung-o pe sclavă şi pe fiul ei, pentru că fiul sclavei nu va moşteni împreună cu fiul femeii libere!“

31. Aşadar, fraţilor, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.