Efeseni 5

1. Aşadar, fiţi imitatori ai lui Dumnezeu ca nişte copii preaiubiţi

2. şi trăiţi în dragoste, aşa cum şi Cristos ne-a iubit şi S-a dat pe Sine pentru noi, ca un dar cu miros plăcut şi ca o jertfă lui Dumnezeu.

3. Însă desfrâul şi necurăţia de orice fel sau lăcomia nici n-ar trebui să fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine sfinţilor!

4. De asemenea, gesturile neruşinate, vorbirea nesăbuită sau glumele murdare nu sunt potrivite, ci mai degrabă mulţumirile.

5. Să ştiţi sigur că nici un om desfrânat sau necurat sau lacom, care este un idolatru, n-are parte de moştenire în Împărăţia lui Cristos şi a lui Dumnezeu.

6. Nimeni să nu vă înşele cu vorbe goale, căci datorită acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste cei neascultători.

7. Aşadar, nu vă asociaţi cu ei!

8. Odată eraţi întuneric, dar acum, în Domnul, sunteţi lumină. Trăiţi ca nişte copii ai luminii.

9. Iar rodul luminii este găsit în tot ce este bun, drept şi adevărat.

10. Căutaţi să descoperiţi ceea ce-I este plăcut Domnului.

11. Nu luaţi parte la faptele nefolositoare ale întunericului, ci mai degrabă demascaţi-le,

12. căci este ruşinos şi numai să vorbim despre lucrurile pe care le fac ei în ascuns.

13. Tot ce este demascat de lumină devine vizibil,

14. pentru că lumina face ca totul să se vadă clar. De aceea se spune: „Trezeşte-te, tu, care dormi, învie din morţi, iar Cristos te va lumina!“

15. Fiţi atenţi deci cum trăiţi – nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.

16. Folosiţi orice ocazie pe care o aveţi, pentru că zilele sunt rele.

17. Nu fiţi neînţelepţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.

18. Nu vă îmbătaţi cu vin, căci aceasta duce la destrăbălare, ci fiţi plini de Duh.

19. Vorbiţi între voi cu psalmi, imnuri şi cântece duhovniceşti, cântând şi lăudându-L pe Domnul în inima voastră.

20. Mulţumiţi întotdeauna pentru toate lui Dumnezeu Tatăl, în Numele Domnului nostru Isus Cristos.

21. Supuneţi-vă unii altora, în frică de Cristos.

22. Soţiilor, supuneţi-vă soţilor voştri ca Domnului,

23. pentru că soţul este capul soţiei, aşa cum Cristos este capul Bisericii, trupul al cărui Mântuitor este El.

24. Şi, aşa cum Biserica I se supune lui Cristos, la fel şi soţiile trebuie să li se supună soţilor lor în toate.

25. Soţilor, iubiţi-vă soţiile aşa cum Şi-a iubit Cristos Biserica! El S-a dat pe Sine pentru ea,

26. ca s-o sfinţească curăţind-o prin spălarea cu apă, prin Cuvânt,

27. pentru a Şi-o înfăţişa în toată slava, fără pată, zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără cusur.

28. La fel trebuie să-şi iubească şi soţii soţiile, şi anume ca pe trupurile lor. Cel care-şi iubeşte soţia se iubeşte pe sine.

29. Fiindcă nimeni nu şi-a urât vreodată trupul, ci îl hrăneşte şi are grijă de el, aşa cum face şi Cristos pentru Biserică.

30. Căci noi suntem mădulare ale trupului Său, („carne din carnea Lui şi os din oasele Lui“).

31. „De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, iar cei doi vor deveni un singur trup.“

32. Taina acesta este mare – mă refer la Cristos şi la Biserică.

33. Totuşi fiecare dintre voi trebuie să-şi iubească soţia ca pe sine însuşi, iar soţia să-şi respecte soţul.