Cantarea cantarilor 6

1. Spune-ne, tu, cea mai frumoasă dintre femei, unde a plecat iubitul tău? Pe unde s-a întors iubitul tău, ca să-l căutam şi noi împreună cu tine?

2. Iubitul meu a coborât în grădina lui, la straturile lui de mirodenii, ca să-şi păstorească turma în grădini şi să culeagă crini.

3. Eu sunt a iubitului meu şi iubitul meu este al meu! El îşi paşte turma printre crini.

4. Eşti frumoasă, draga mea, ca Tirţa, încântătoare ca Ierusalimul, straşnică, asemenea unei oştiri cu steaguri!

5. Întoarce-ţi ochii de la mine fiindcă mă tulbură! Părul tău este ca o turmă de capre care coboară zbenguindu-se din Ghilad!

6. Dinţii tăi sunt asemenea unei turme de oi care vine de la scăldătoare; fiecare dintre ele are gemeni şi nici una din ele nu este singură!

7. Tâmplele tale sunt ca nişte jumătăţi de rodie, în spatele voalului!

8. Deşi am şaizeci de prinţese, optzeci de ţiitoare şi fecioare fără număr,

9. doar una este porumbiţa mea, desăvârşita mea, singura fiică a mamei sale, cea mai pură odraslă a celei ce a născut-o. Fecioarele o privesc şi o binecuvântează, prinţesele şi ţiitoarele o laudă.

10. Cine este aceasta care se iveşte asemenea zorilor, frumoasă precum luna, pură precum soarele, straşnică asemenea unei oştiri cu steaguri?

11. M-am coborât în grădina cu nuci pentru a admira verdeaţa proaspătă din vale, pentru a vedea dacă a înmugurit viţa şi dacă a înflorit rodiul.

12. Înainte de a-mi da seama, inima m-a purtat în carele poporului prinţului.

13. Întoarce-te, întoarce-te, Sulamito, întoarce-te, întoarce-te, ca să te putem privi! De ce vă uitaţi la Sulamita ca la una care dansează în mijlocul a două cete?