1 Samuel 25

Asprimea lui Nabal faţă de David.

1. Samuel murise. Tot Israelul s-a adunat şi l-a bocit, apoi l-au îngropat acasă la el, în Rama. După aceea, David a plecat în pustia Maon.

2. În Maon trăia un bărbat a cărui avere era în Carmel. Era un om foarte bogat: avea trei mii de oi şi o mie de capre şi tocmai se afla în Carmel pentru a-şi tunde oile.

3. Numele lui era Nabal, iar numele soţiei lui era Abigail. Femeia era ageră la minte şi frumoasă, însă bărbatul era aspru şi rău în faptele lui; el era calebit.

4. În timp ce era în pustie, David a auzit că Nabal îşi tunde oile

5. şi a trimis zece tineri, spunându-le: „Duceţi-vă la Carmel! Când ajungeţi la Nabal să-l salutaţi în numele meu,

6. zicându-i: «Să trăieşti în pace tu, familia ta şi tot ceea ce este al tău!

7. Am auzit că tunzi oile! Păstorii tăi au fost împreună cu noi, iar noi nu i-am jignit şi nimic din ce era al lor nu s-a pierdut în tot timpul cât au fost în Carmel.

8. Întreabă-ţi slujitorii şi îţi vor spune. Fie ca tinerii să găsească bunăvoinţă în ochii tăi pentru că venim într-o zi de bucurie. Acum dă-le, te rog, slujitorilor tăi şi fiului tău David, ceea ce ai la îndemână.»“

9. Tinerii lui David au venit la Nabal şi i-au spus toate aceste cuvinte în numele lui David, după care au aşteptat.

10. Nabal însă le-a răspuns tinerilor lui David: „Cine este David şi cine este fiul lui Işai? Astăzi sunt mulţi slujitori care fug de la stăpânii lor.

11. Să iau oare pâinea mea, apa mea şi carnea pe care am pregătit-o pentru cei ce-mi tund oile şi s-o dau unor oameni care sunt de nu ştiu unde?“

12. Tinerii lui David au făcut cale-ntoarsă şi i-au spus lui David toate aceste cuvinte.

13. Atunci David le-a spus oamenilor săi: „Fiecare să-şi încingă sabia!“ Fiecare şi-a încins sabia. David şi-a încins şi el sabia şi după el au venit cam patru sute de bărbaţi, în timp ce două sute au rămas la bagaje.

14. Unul dintre slujitori i-a spus lui Abigail, soţia lui Nabal: „David a trimis, din pustie, mesageri pentru a-l saluta pe stăpânul nostru, iar acesta s-a răstit la ei.

15. Totuşi aceşti oameni au fost foarte buni cu noi, nu ne-au jignit şi nu am pierdut nimic cât timp am mers cu ei, atunci când eram pe câmp.

16. Au fost un zid pentru noi atât ziua, cât şi noaptea, în tot timpul cât am fost cu ei, păzind oile.

17. Acum, gândeşte-te şi vezi ce ai de făcut, pentru că răul este hotărât împotriva stăpânului nostru şi împotriva întregii lui familii. El este un om atât de rău, încât nimeni nu poate să-i vorbească.“

18. Abigail a luat în grabă o sută de pâini, două burdufuri de vin, cinci oi gata pregătite, cinci măsuri de grâu prăjit, o sută de ciorchini de stafide şi două sute de prăjituri din smochine şi le-a aşezat pe măgari.

19. Apoi le-a spus slujitorilor ei: „Mergeţi înaintea mea, iar eu vă voi urma!“ Soţului ei, Nabal, nu i-a spus însă nimic.

20. În timp ce ea cobora, călare pe măgar, prin zona umbrită a muntelui, David şi oamenii lui tocmai veneau înspre ea, aşa că aceasta i-a întâlnit.

21. David zisese: „Degeaba am păzit în pustie tot ceea ce avea acest om, astfel încât nu i s-a pierdut nimic. El mi-a întors rău pentru bine.

22. Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea cu David dacă voi lăsa în viaţă, până dimineaţă, vreun bărbat dintre toţi cei ce sunt ai lui Nabal.“

23. Când Abigail l-a văzut pe David, a descălecat repede de pe măgar, şi-a plecat faţa înaintea lui şi i s-a închinat până la pământ.

24. Căzând la picioarele lui i-a zis: – Numai asupra mea să fie pedeapsa, stăpânul meu. Lasă, te rog, pe slujitoarea ta să-ţi vorbească şi ascultă cuvintele ei.

25. Te rog, stăpânul meu, nu-ţi pune mintea cu acel om rău, care este Nabal, pentru că aşa cum îi este numele, aşa este şi el. Nabal îi este numele şi nebunia se ţine de el. Eu însă, slujitoarea ta, nu i-am văzut pe tinerii stăpânului meu, pe care tu i-ai trimis.

26. Acum, stăpânul meu, viu este Domnul şi viu este sufletul tău că Domnul te-a oprit de la vărsare de sânge şi de la răzbunare. Duşmanii tăi şi cei ce vor răul stăpânului meu să fie ca Nabal!

27. Darul acesta, pe care l-a adus slujitoarea ta stăpânului meu, să fie dat tinerilor care-l urmează pe stăpânul meu.

28. Iartă, te rog, păcatul slujitoarei tale căci Domnul, cu adevărat, îi va face stăpânului meu o casă puternică, deoarece stăpânul meu poartă războaiele Domnului. Să nu se găsească răutate în tine în toate zilele tale.

29. Iar dacă vreun om se va ridica pentru a te urmări şi pentru a căuta să-ţi ia viaţa, viaţa stăpânului meu va fi legată în mănunchiul celor vii, la Domnul, Dumnezeul tău. În schimb, viaţa duşmanilor tăi El o va arunca ca dintr-o praştie.

30. Când Domnul îi va face stăpânului meu tot ceea ce a spus de bine cu privire la el şi îl va pune drept conducător peste Israel,

31. să nu fie vărsarea de sânge şi răzbunarea o remuşcare sau o poticnire a inimii pentru stăpânul meu. Când Domnul îi va face bine stăpânului meu atunci să-ţi aduci aminte de slujitoarea ta.

32. David i-a răspuns lui Abigail: – Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care te-a trimis astăzi să mă întâlneşti.

33. Binecuvântată să fie judecata ta şi binecuvântată să fii tu, care m-ai oprit în această zi de la vărsare de sânge şi de la răzbunare.

34. Viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care m-a oprit să-ţi fac rău, că dacă nu te-ai fi grăbit să vii în întâmpinarea mea, până în zorii dimineţii nu ar fi fost lăsat în viaţă nici un bărbat dintre cei ce sunt ai lui Nabal.

35. Apoi David a luat din mâna ei ceea ce ea îi adusese şi i-a zis: – Du-te în pace la casa ta! Să ştii că am ascultat de glasul tău şi că ţi-am împlinit cererea.

David ia pe Abigail.

36. Când Abigail a ajuns la Nabal, acesta dădea în casa sa un ospăţ, ca ospăţul unui rege. Inima lui Nabal era veselă şi el era foarte beat. Ea nu i-a spus nimic până în zorii dimineţii.

37. Dimineaţa, când îi trecuse beţia lui Nabal, soţia lui i-a istorisit tot ce se întâmplase. Atunci inima lui Nabal a primit o lovitură de moarte şi el s-a făcut ca o piatră.

38. Cam după zece zile Domnul l-a lovit pe Nabal, iar acesta a murit.

39. Când David a auzit că Nabal a murit, a zis: – Binecuvântat să fie Domnul Care mi-a apărat cauza în ocara pe care mi-a adus-o Nabal şi l-a oprit pe robul Său de la a face rău. Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să se întoarcă împotriva capului său. Apoi David i-a dat de veste lui Abigail că vrea s-o ia de soţie.

40. Când slujitorii lui David au ajuns la Abigail, la Carmel, i-au zis: – David ne-a trimis la tine ca să te luăm pentru a-i fi soţie.

41. Atunci ea s-a sculat şi s-a prosternat cu faţa la pământ, zicând: – Iată, slujitoarea ta este gata să spele picioarele slujitorilor stăpânului meu.

42. Apoi Abigail s-a sculat repede, a încălecat pe un măgar şi a plecat împreună cu cinci slujitoare ale sale. I-a urmat pe oamenii lui David şi a devenit soţia acestuia;

43. David îşi luase de soţie şi pe Ahinoam din Izreel, astfel că amândouă au devenit soţiile lui.

44. Saul a dat-o pe fiica sa Mihal, care era soţia lui David, lui Paltiel, fiul lui Laiş, care era din Galim.