Zaharia 5

1. ✸ Şi din nou mi-am ridicat ochii şi am văzut şi iată un sul care zbura.

2. Şi el mi-a zis: „Ce vezi?“ Şi eu am spus: „Văd un sul zburând; lungimea lui este de douăzeci de coţi şi lăţimea lui de zece coţi“.

3. Şi el mi-a zis: „Acesta este blestemul care se răspândeşte pe faţa întregului pământ, pentru că oricine fură va fi nimicit, după cum este scris pe partea aceasta; şi oricine jură va fi nimicit, după cum este scris pe partea aceea“.

4. „Îl voi face să se răspândească“, zice Domnul oştirilor, „şi va intra în casa hoţului şi în casa celui care jură fals pe Numele Meu; şi va locui în mijlocul casei lui şi o va mistui cu lemnele ei şi cu pietrele ei“.

5. Şi îngerul care vorbea cu mine a apărut şi mi-a zis: „Ridică-ţi acum ochii şi vezi: Ce este aceasta care iese la iveală?“

6. Şi eu am zis: „Ce este aceasta?“ Şi el a zis: „Aceasta este efa care iese la iveală“. Şi a zis: „Aceasta este înfăţişarea lor pe tot pământul“.

7. Şi, iată, s-a ridicat o placă rotundă de plumb; şi era o femeie care şedea în mijlocul efei.

8. Şi el a zis: „Aceasta este răutatea“. Şi a aruncat-o în mijlocul efei; şi a aruncat greutatea de plumb peste gura ei.

9. Şi mi-am ridicat ochii şi am văzut şi, iată, au ieşit două femei; şi vântul bătea în aripile lor; şi ele aveau aripi ca aripile berzei; şi ele au ridicat efa între pământ şi ceruri.

10. Şi am zis îngerului care vorbea cu mine: „Unde duc acestea efa?“

11. Şi el mi-a zis: „În ţara Şinearului, ca să-i construiesc o casă; şi va fi aşezată şi pusă acolo pe temelia ei“.