Proverbe 15

1. Un răspuns blând abate furia, dar un cuvânt aspru stârneşte mânia.

2. Limba înţelepţilor foloseşte drept cunoştinţa, dar gura nebunilor revarsă nebunie.

3. Ochii Domnului sunt în orice loc, privind la cei răi şi la cei buni.

4. Blândeţea limbii este un pom al vieţii, dar strâmbătatea din ea este o zdrobire a duhului.

5. Nebunul dispreţuieşte îndrumarea tatălui său, dar cine ia aminte la mustrare devine chibzuit.

6. În casa celui drept este o mare comoară, dar în venitul celui rău este tulburare.

7. Buzele înţelepţilor răspândesc cunoştinţă, dar nu tot aşa este inima nebunilor.

8. Jertfa celor răi este o urâciune pentru Domnul, dar rugăciunea celor drepţi este desfătarea Sa.

9. Calea celui rău este o urâciune pentru Domnul, dar El iubeşte pe cel care urmăreşte dreptatea.

10. O aspră corectare este pentru cel care părăseşte cărarea; cine urăşte mustrarea va muri.

11. Locuinţa morţilor şi Adâncul sunt înaintea Domnului: cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

12. Un batjocoritor nu iubeşte pe unul care-l mustră; el nu va merge spre cei înţelepţi.

13. O inimă voioasă înveseleşte faţa, dar, prin întristarea inimii, duhul este înfrânt.

14. Inima unui om inteligent caută cunoştinţă, dar gura nebunilor se hrăneşte cu nebunie.

15. Toate zilele celui întristat sunt rele, dar o inimă fericită este un ospăţ neîncetat.

16. Mai bine puţin, cu temere de Domnul, decât o mare avere cu tulburare.

17. Mai bun este un prânz de verdeţuri şi dragoste, decât un bou îngrăşat şi ură.

18. Omul mânios stârneşte ceartă, dar cel încet la mânie potoleşte neînţelegerea.

19. Calea leneşului este ca un gard de spini, dar cărarea celor drepţi este netedă.

20. Un fiu înţelept face bucurie tatălui, dar un om nebun dispreţuieşte pe mama lui.

21. Nebunia este bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput îşi îndreaptă calea.

22. Fără sfat, planurile nu izbutesc, dar prin mulţimea sfătuitorilor sunt întărite.

23. Un om are bucurie prin răspunsul gurii lui şi ce bun este un cuvânt la timpul lui!

24. Cărarea vieţii duce în sus pentru cel înţelept, ca să se depărteze de Locuinţa morţilor, de jos.

25. Domnul va dezrădăcina casa celor mândri, dar va întări hotarul văduvei.

26. Gândurile rele sunt o urâciune pentru Domnul, dar cuvintele curate îi sunt plăcute.

27. Cel lacom de câştig îşi tulbură casa, dar cine urăşte mita va trăi.

28. Inima celui drept se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi revarsă lucruri rele.

29. Domnul este departe de cei răi, dar aude rugăciunea celor drepţi.

30. Lumina ochilor înveseleşte inima şi o veste bună întăreşte oasele.

31. Urechea care ascultă mustrarea de viaţă va rămâne printre înţelepţi.

32. Cine refuză îndrumarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cine ascultă mustrarea capătă minte.

33. Temerea de Domnul este îndrumarea înţelepciunii şi înaintea onoarei merge smerenia.