Mica 1

Ameninţările.

1. Cuvântul Domnului care a fost către Mica din Moreşet, în zilele lui Iotam, ale lui Ahaz şi ale lui Ezechia, împăraţi ai lui Iuda, ce a văzut despre Samaria şi Ierusalim.

2. Ascultaţi, voi, toate popoarele! Ia aminte, pământule, şi tot ce este pe tine! Şi Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul din templul Său cel sfânt!

3. Pentru că, iată, Domnul iese din locul Său şi va coborî şi va călca pe înălţimile pământului.

4. Şi munţii se vor topi sub El şi văile vor crăpa ca ceara înaintea focului, ca apele revărsate pe un povârniş.

5. Toate acestea, pentru fărădelegea lui Iacov şi pentru păcatele casei lui Israel. Care este fărădelegea lui Iacov? Nu este Samaria? Şi care sunt înălţimile lui Iuda? Nu sunt ele Ierusalimul?

6. „De aceea, voi face Samaria ca o grămadă de pe câmp, ca nişte plantaţii de vie; şi-i voi rostogoli pietrele în vale şi-i voi dezgoli temeliile.

7. Şi toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate şi toate darurile ei din curvie vor fi arse cu foc; şi pe toţi idolii ei îi voi pustii. Pentru că din plata unei curve i-a adunat şi ca plată a curvei se vor întoarce“.

8. ✡ Pentru aceasta voi plânge şi voi urla; voi umbla desculţ şi gol; voi face o plângere ca şacalii şi o jelire ca struţii.

9. Pentru că rana ei este fără vindecare; pentru că a venit chiar până la Iuda, ajunge până la poarta poporului meu, chiar până la Ierusalim.

10. Nu spuneţi aceasta în Gat, nu plângeţi nicidecum; la Bet-Leafra rostogoleşte-te în ţărână.

11. Treci, locuitoare din Şafir, în goliciune şi ruşine. Locuitoarea din Ţaanan nu a ieşit la plângerea Bet-Eţelului: el va lua de la voi adăpostul său.

12. Pentru că locuitoarea din Marot aştepta cu îngrijorare binele, dar răul a coborât de la Domnul la poarta Ierusalimului.

13. Înhamă caii cei iuţi la car, locuitoare din Lachis. Ea a fost începutul păcatului fiicei Sionului, pentru că în tine s-au găsit fărădelegile lui Israel.

14. De aceea vei da daruri Moreşet-Gatului; casele din Aczib vor fi o minciună pentru împăraţii lui Israel.

15. Îţi voi aduce totuşi un stăpânitor, locuitoare din Mareşa; gloria lui Israel va ajunge chiar până la Adulam.

16. Fă-te pleşuv şi tunde-te pentru copiii desfătărilor tale! Lărgeşte-ţi pleşuvia ca vulturul, pentru că ei au plecat în captivitate, departe de tine!