Matei 10

Trimiterea celor doisprezece apostoli.

1. Şi, chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat autoritate asupra duhurilor necurate, ca să le scoată afară şi să vindece orice boală şi orice neputinţă trupească.

2. Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: primul, Simon, care se numeşte Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov al lui Zebedei şi Ioan, fratele lui;

3. Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov al lui Alfeu şi Lebeu, zis Tadeu;

4. Simon Canaanitul şi Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.

5. Pe aceştia doisprezece i-a trimis Isus, când le-a poruncit, spunând: „Nu mergeţi pe vreo cale a naţiunilor şi nu intraţi în vreo cetate a samaritenilor,

6. ci mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel.

7. Şi, mergând, predicaţi, spunând: «Împărăţia cerurilor este aproape!»

8. Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe leproşi, scoateţi demoni; fără plată aţi primit, fără plată daţi.

9. Nu vă luaţi aur, nici argint, nici aramă la brâiele voastre,

10. nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag; pentru că vrednic este lucrătorul de hrana lui.

11. Dar în orice cetate sau sat intraţi, cercetaţi cine este vrednic acolo; şi acolo rămâneţi până când veţi pleca.

12. Şi, când intraţi în casă, salutaţi-o.

13. Şi dacă, în adevăr, casa este vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi.

14. Şi, dacă cineva nu vă va primi, nici nu va asculta cuvintele voastre, când plecaţi din casa sau din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre.

15. Adevărat vă spun că va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi al Gomorei în ziua judecăţii, decât pentru cetatea aceea.

Primirea apostolilor de lume.

16. Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor; fiţi dar prudenţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii.

17. Dar păziţi-vă de oameni; pentru că vă vor preda sinedriilor şi vă vor biciui în sinagogile lor;

18. şi veţi fi aduşi înaintea guvernatorilor şi a împăraţilor pentru Mine, spre mărturie pentru ei şi pentru naţiuni.

19. Iar când vă vor preda, nu vă îngrijoraţi cum sau ce veţi vorbi, pentru că vi se va da în ceasul acela ce să vorbiţi;

20. pentru că nu voi sunteţi cei care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru care vorbeşte în voi.

21. Şi frate va da la moarte pe frate, şi tată pe copil; şi copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi vor face să fie omorâţi.

22. Şi veţi fi urâţi de toţi, pentru Numele Meu; dar cine va răbda până la sfârşit, acela va fi mântuit.

23. Iar, când vă vor persecuta în cetatea aceasta, fugiţi în alta; pentru că, adevărat vă spun, nu veţi sfârşi cetăţile lui Israel, până când va veni Fiul Omului.

24. Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său, nici rob mai presus decât stăpânul său.

25. Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul său, şi robului ca stăpânul său. Dacă pe stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe cei din casa Lui?

26. Deci nu vă temeţi de ei; pentru că nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit, nici ascuns care nu va fi cunoscut.

27. Ce vă spun Eu la întuneric, vorbiţi la lumină; şi ce auziţi la ureche, predicaţi de pe acoperişuri.

28. Şi nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Acela care poate să omoare şi sufletul şi trupul în gheenă.

29. Nu se vând oare două vrăbii cu un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru;

30. dar vouă chiar perii capului, toţi vă sunt număraţi.

31. Deci nu vă temeţi! Voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.

32. Deci pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.

33. Dar pe oricine Mă va tăgădui înaintea oamenilor, pe acela îl voi tăgădui şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.

34. Să nu gândiţi că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie.

35. Pentru că am venit să întorc pe om împotriva tatălui său şi pe fiică împotriva mamei sale şi pe noră împotriva soacrei sale;

36. şi vrăjmaşi ai omului vor fi cei din casa lui.

37. Cine iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu sau pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine.

38. Şi cine nu-şi ia crucea sa şi vine după Mine nu este vrednic de Mine.

39. Cine îşi găseşte viaţa o va pierde; şi cine îşi pierde viaţa pentru Mine o va găsi.

Primirea ucenicilor.

40. Cine vă primeşte pe voi pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel care M-a trimis pe Mine.

41. Cine primeşte un profet în numele unui profet va primi răsplata unui profet; şi cine primeşte un om drept în numele unui om drept va primi răsplata unui om drept.

42. Şi oricine va da de băut numai un pahar cu apă rece unuia din micuţii aceştia, în numele unui ucenic, adevărat vă spun, nicidecum nu-şi va pierde răsplata“.