Iov 42
Smerirea şi căinţa lui Iov.
1. ✡ Şi Iov a răspuns Domnului şi a zis:
2. „Ştiu că Tu poţi face orice şi că nici o hotărâre a Ta nu poate fi împiedicată.
3. «Cine este acela care, fără cunoştinţă, Îmi întunecă sfatul?» De aceea am rostit ce nu am înţeles, lucruri prea minunate pentru mine, pe care nu le cunoşteam.
4. «Ascultă, te rog, şi voi vorbi. Te voi întreba, şi tu Mă vei învăţa!»
5. Auzisem de Tine, cu auzul urechii, dar acum ochiul meu Te vede.
6. De aceea mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă“.
7. Şi a fost, după ce i-a vorbit Domnul cuvintele acestea lui Iov, că Domnul a zis lui Elifaz din Teman: „Mânia Mea s-a aprins împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentru că n-aţi vorbit drept despre Mine, ca robul Meu Iov.
8. Şi acum luaţi-vă şapte tauri şi şapte berbeci şi duceţi-vă la robul Meu Iov şi aduceţi o ardere-de-tot pentru voi; şi Iov, robul Meu, se va ruga pentru voi, pentru că pe el îl voi primi, ca nu cumva să vă fac după nebunia voastră; pentru că n-aţi vorbit drept despre Mine, ca robul Meu Iov“.
9. Şi Elifaz din Teman şi Bildad din Şuah şi Ţofar din Naama s-au dus şi au făcut cum le spusese Domnul; şi Domnul a primit pe Iov.
10. Şi Domnul a întors captivitatea lui Iov, când s-a rugat pentru prietenii săi; şi Domnul a dat lui Iov de două ori mai mult decât avusese înainte.
11. Şi au venit la el toţi fraţii lui şi toate surorile lui şi toţi cei care îl cunoscuseră mai înainte şi au mâncat pâine cu el în casa lui; şi l-au compătimit şi l-au mângâiat pentru tot răul pe care-l adusese Domnul asupra lui; şi i-a dat fiecare câte un chesita şi fiecare câte un inel de aur.
12. Şi Domnul a binecuvântat mai mult sfârşitul lui Iov decât începutul lui; şi a avut paisprezece mii de oi şi şase mii de cămile şi o mie de perechi de boi şi o mie de măgăriţe.
13. Şi a avut şapte fii şi trei fiice.
14. Şi a pus numele celei dintâi Iemima, şi numele celei de-a doua, Cheţia, şi numele celei de-a treia, Cheren-Hapuc.
15. Şi în toată ţara nu se găseau femei aşa de frumoase ca fiicele lui Iov; şi tatăl lor le-a dat moştenire printre fraţii lor.
16. Şi Iov a trăit după aceasta o sută patruzeci de ani şi a văzut pe fiii săi şi pe fiii fiilor săi, patru generaţii.