Ieremia 32

Începutul istoriei celor doi ani dinaintea dărâmării Ierusalimului.

1. ✸ Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, în anul al zecelea al lui Zedechia, împăratul lui Iuda: anul acela era al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar.

2. Şi oştirea împăratului Babilonului împresura atunci Ierusalimul şi profetul Ieremia era închis în curtea gărzii care era la casa împăratului lui Iuda.

3. Pentru că Zedechia, împăratul lui Iuda, îl închisese, zicând: „Pentru ce profeţeşti tu spunând: Aşa zice Domnul: «Iată, voi da cetatea aceasta în mâna împăratului Babilonului şi el o va lua;

4. şi Zedechia, împăratul lui Iuda, nu va scăpa din mâna caldeenilor, ci va fi dat negreşit în mâna împăratului Babilonului şi va vorbi cu el gură către gură şi ochii săi vor vedea ochii lui;

5. şi el îl va duce pe Zedechia la Babilon şi va fi acolo până când îl voi cerceta», zice Domnul; «şi chiar dacă vă veţi lupta împotriva caldeenilor, nu veţi reuşi»?“

6. Şi Ieremia a zis: Cuvântul Domnului a fost către mine,

7. zicând: „Iată, Hanameel, fiul lui Şalum, unchiul tău, va veni la tine, zicând: «Cumpără pentru tine ogorul meu care este în Anatot, pentru că tu ai dreptul de răscumpărare ca să-l cumperi»“.

8. Şi Hanameel, fiul unchiului meu, a venit la mine în curtea gărzii, după cuvântul Domnului, şi mi-a zis: „Cumpără, te rog, ogorul meu care este în Anatot, în ţara lui Beniamin, pentru că tu ai dreptul de moştenire şi a ta este răscumpărarea; cumpără-l pentru tine“. Atunci am cunoscut că acesta era cuvântul Domnului.

9. Şi am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ogorul care este în Anatot şi i-am cântărit banii, şaptesprezece sicli de argint.

10. Şi am semnat actul şi l-am pecetluit şi am luat martori şi am cântărit banii în balanţă.

11. Şi am luat actul de cumpărare, pe cel care era pecetluit după poruncă şi hotărâri, şi pe cel care era deschis;

12. şi i-am dat actul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, fiul lui Mahseia, înaintea ochilor lui Hanameel, fiul unchiului meu, şi înaintea ochilor martorilor care au semnat actul de cumpărare, înaintea ochilor tuturor iudeilor care stăteau în curtea gărzii.

13. Şi i-am poruncit lui Baruc înaintea ochilor lor,

14. zicând: „Aşa zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia actele acestea, actul acesta de cumpărare, şi cel pecetluit şi actul acesta care este deschis şi pune-le într-un vas de lut, ca să se păstreze multe zile»“.

15. Pentru că aşa zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Din nou se vor cumpăra case şi ogoare şi vii în ţara aceasta“.

16. Şi după ce i-am dat actul de cumpărare lui Baruc, fiul lui Neriia, m-am rugat Domnului, zicând:

17. „Vai, Doamne Dumnezeule, iată, Tu ai făcut cerurile şi pământul cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău cel întins; pentru Tine nimic nu este prea greu:

18. Tu, care arăţi îndurare la mii şi răsplăteşti nelegiuirea părinţilor în sânul fiilor lor după ei, Tu, Dumnezeul cel mare, cel puternic – Domnul oştirilor este Numele Lui –

19. măreţ în sfat şi puternic în faptă, ai cărui ochi sunt deschişi asupra tuturor căilor fiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui şi după rodul faptelor lui;

20. care ai făcut semne şi minuni în ţara Egiptului până în ziua aceasta, şi în Israel şi printre oameni şi Ţi-ai făcut un Nume ca în ziua aceasta.

21. Şi ai scos pe poporul Tău Israel din ţara Egiptului, cu semne şi cu minuni şi cu mână tare şi cu braţ întins şi cu groază mare;

22. şi le-ai dat ţara aceasta, pe care ai jurat părinţilor lor că le-o vei da, ţară în care curge lapte şi miere;

23. şi au intrat şi au stăpânit-o, dar n-au ascultat de glasul Tău, nici n-au umblat în legea Ta; n-au făcut nimic din tot ce le-ai poruncit să facă, încât Tu ai adus asupra lor tot răul acesta.

24. Iată, valurile de pământ au ajuns până la cetate, ca s-o ia; şi cetatea este dată în mâna caldeenilor, care luptă împotriva ei, prin sabie şi foamete şi ciumă. Şi ce ai vorbit s-a împlinit; şi, iată, Tu vezi aceasta.

25. Şi Tu, Doamne Dumnezeule, mi-ai zis: «Cumpără pentru tine cu bani ogorul şi ia martori»… dar cetatea este dată în mâna caldeenilor!“

26. Atunci cuvântul Domnului a fost către Ieremia,

27. zicând: „Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul oricărei făpturi; este ceva prea greu pentru Mine?“

28. De aceea, aşa zice Domnul: „Iată, dau cetatea aceasta în mâna caldeenilor şi în mâna lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi el o va lua.

29. Şi caldeenii care luptă împotriva cetăţii acesteia vor veni şi vor pune foc cetăţii acesteia şi o vor arde, pe ea şi casele pe acoperişurile cărora au ars tămâie lui Baal şi au vărsat daruri de băutură altor dumnezei ca să Mă întărâte la mânie.

30. Pentru că fiii lui Israel şi fiii lui Iuda au făcut numai rău în ochii Mei, din tinereţea lor; pentru că fiii lui Israel numai M-au întărâtat la mânie cu lucrarea mâinilor lor“, zice Domnul.

31. „Pentru că cetatea aceasta a fost pentru Mine spre mânia Mea şi spre furia Mea din ziua în care au construit-o şi până în ziua aceasta, ca s-o îndepărtez dinaintea feţei Mele,

32. pentru tot răul pe care l-au făcut fiii lui Israel şi fiii lui Iuda, ca să Mă întărâte la mânie, ei, împăraţii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi profeţii lor şi bărbaţii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului.

33. Şi şi-au întors spatele spre Mine, şi nu faţa; deşi i-am învăţat, sculându-Mă de dimineaţă şi învăţându-i, n-au ascultat, ca să primească învăţătură.

34. Şi au pus urâciunile lor în casa care se numeşte după Numele Meu, ca s-o întineze.

35. Şi au zidit înălţimile lui Baal, care sunt în Valea Fiului lui Hinom, ca să-i treacă prin foc lui Moloh pe fiii lor şi pe fiicele lor, ceea ce nu le-am poruncit, nici la inimă nu Mi s-a suit, ca ei să facă urâciunea aceasta, să facă pe Iuda să păcătuiască“.

36. Şi acum deci, aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta, despre care voi ziceţi: „Este dată în mâna împăratului Babilonului prin sabie şi prin foamete şi prin ciumă“:

37. „Iată, îi voi aduna din toate ţările unde i-am alungat în mânia Mea şi în furia Mea şi în aprindere mare; şi-i voi întoarce în locul acesta şi-i voi face să locuiască în siguranţă.

38. Şi ei Îmi vor fi popor şi Eu le voi fi Dumnezeu.

39. Şi le voi da o inimă şi o cale, ca să se teamă de Mine în toate zilele, pentru binele lor şi al fiilor lor după ei.

40. Şi voi încheia cu ei un legământ etern, că nu Mă voi întoarce de la ei, făcându-le bine; şi voi pune temerea Mea în inima lor, ca să nu se abată de la Mine.

41. Şi Mă voi bucura de ei ca să le fac bine şi-i voi sădi în ţara aceasta într-adevăr cu toată inima Mea şi cu tot sufletul Meu“.

42. Pentru că aşa zice Domnul: „După cum am adus asupra poporului acestuia tot răul acesta mare, tot aşa voi aduce asupra lor tot binele pe care l-am spus cu privire la ei.

43. Şi se vor cumpăra ogoare în ţara aceasta despre care voi ziceţi: «Este o pustietate, fără om şi animal, este dată în mâna caldeenilor!»

44. Oamenii vor cumpăra ogoare cu bani şi vor semna acte şi le vor pecetlui şi vor lua martori, în ţara lui Beniamin şi în împrejurimile Ierusalimului şi în cetăţile lui Iuda şi în cetăţile ţinutului muntos şi în cetăţile şesului şi în cetăţile de la sud, pentru că îi voi întoarce pe cei captivi ai lor“, zice Domnul.