Geneza 40
Iosif tâlcuieşte visurile în temniţă.
1. Şi a fost aşa: după acestea, paharnicul împăratului Egiptului şi brutarul lui au păcătuit împotriva stăpânului lor, împăratul Egiptului.
2. Şi Faraon s-a mâniat foarte tare pe amândoi dregătorii săi, pe mai-marele paharnicilor şi pe mai-marele brutarilor.
3. Şi i-a pus sub pază în casa căpeteniei gărzilor, în închisoare, în locul unde era închis Iosif.
4. Şi căpetenia i-a dat în grija lui Iosif, şi el le slujea. Şi au fost câteva zile sub pază.
5. Şi într-o noapte amândoi au visat un vis, fiecare visul său, fiecare cu interpretarea visului său, paharnicul şi brutarul împăratului Egiptului, care erau închişi în închisoare.
6. Şi dimineaţa Iosif a intrat la ei şi i-a privit şi, iată, erau trişti.
7. Şi a întrebat pe dregătorii lui Faraon care erau cu el sub pază, în casa stăpânului lor, zicând: „De ce sunt feţele voastre triste astăzi?“
8. Şi ei i-au zis: „Am visat un vis şi nu este nimeni care să-l interpreteze“. Şi Iosif le-a zis: „Nu sunt ale lui Dumnezeu interpretările? Istorisiţi-mi-l, vă rog“.
9. Şi mai-marele paharnicilor a istorisit visul său lui Iosif şi i-a zis: „În visul meu, iată, era o viţă înaintea mea.
10. Şi în viţă erau trei mlădiţe; şi se făcea că au înmugurit şi au înflorit şi ciorchinii lor au dat struguri copţi.
11. Şi paharul lui Faraon era în mâna mea; şi am luat strugurii şi i-am stors în paharul lui Faraon şi am dat paharul în mâna lui Faraon“.
12. Şi Iosif i-a zis: „Aceasta este interpretarea lui: cele trei mlădiţe sunt trei zile.
13. Încă trei zile şi Faraon îţi va înălţa capul şi te va aşeza din nou în locul tău şi vei da paharul în mâna lui Faraon, în felul de mai înainte, când erai paharnicul său.
14. Dar adu-ţi aminte de mine când îţi va fi bine şi arată bunătate faţă de mine, te rog, şi aminteşte de mine lui Faraon şi scoate-mă din această casă.
15. Pentru că, în adevăr, am fost furat din ţara evreilor şi nici aici n-am făcut nimic ca să mă pună în groapă“.
16. Şi mai-marele brutarilor a văzut că interpretarea era bună şi a zis lui Iosif: „Şi eu eram în visul meu şi, iată, trei coşuri cu pâine albă erau pe capul meu.
17. Şi în coşul de deasupra erau din tot felul de prăjituri pentru Faraon, pe care le face brutarul, şi păsările le mâncau din coşul de pe capul meu“.
18. Şi Iosif a răspuns şi a zis: „Aceasta este interpretarea lui: cele trei coşuri sunt trei zile.
19. Încă trei zile şi Faraon îţi va înălţa capul de pe tine şi te va spânzura pe un lemn; şi îţi vor mânca păsările carnea de pe tine“.
20. Şi a fost aşa: a treia zi, de ziua naşterii lui, Faraon a făcut un ospăţ tuturor robilor săi şi a înălţat capul mai-marelui paharnicilor şi capul mai-marelui brutarilor printre robii săi.
21. Şi pe mai-marele paharnicilor l-a aşezat din nou în slujba lui de paharnic; şi el dădea paharul în mâna lui Faraon.
22. Iar pe mai-marele brutarilor l-a spânzurat, după cum le interpretase Iosif.
23. Dar mai-marele paharnicilor nu şi-a adus aminte de Iosif şi l-a uitat.