Exodul 11

Ameninţarea cu urgia a zecea.

1. Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Încă o plagă voi mai aduce asupra lui Faraon şi asupra Egiptului; după aceea vă va lăsa să plecaţi de aici; când vă va lăsa să plecaţi cu totul, vă va alunga în grabă de aici.

2. Vorbeşte acum în auzul poporului să ceară fiecare bărbat de la vecinul său şi fiecare femeie de la vecina sa obiecte de argint şi obiecte de aur“.

3. Şi Domnul a dat poporului bunăvoinţă în ochii egiptenilor. Afară de aceasta, omul Moise era foarte mare în ţara Egiptului, în ochii slujitorilor lui Faraon şi în ochii poporului.

4. Şi Moise a zis: „Aşa zice Domnul: «Pe la miezul nopţii voi ieşi în mijlocul Egiptului.

5. Şi orice întâi-născut în ţara Egiptului va muri, de la întâiul-născut al lui Faraon, care şade pe tronul său, până la întâiul-născut al roabei care este înapoia râşniţei şi până la orice întâi-născut al animalelor.

6. Şi va fi un strigăt mare în toată ţara Egiptului, cum n-a fost şi nu va mai fi ca el.

7. Dar cât despre fiii lui Israel, nici un câine nu-şi va mişca limba împotriva omului sau a animalului, ca să cunoaşteţi că Domnul face deosebire între egipteni şi Israel.

8. Şi toţi aceşti robi ai tăi vor coborî la mine şi se vor pleca până la pământ înaintea mea, zicând: «Ieşi tu şi tot poporul care este la picioarele tale». Şi după aceea voi ieşi»“. Şi a ieşit de la Faraon aprins de mânie.

9. Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Faraon nu va asculta de voi, ca să-Mi înmulţesc minunile în ţara Egiptului“.

10. Şi Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon. Şi Domnul a împietrit inima lui Faraon, şi el n-a lăsat pe fiii lui Israel să plece din ţara lui.