Daniel 2

Visul lui Nebucadneţar.

1. Şi în anul al doilea al împărăţiei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a visat vise; şi duhul i s-a tulburat şi somnul lui a fugit de la el.

2. Şi împăratul a poruncit să cheme pe cărturari şi pe descântători şi pe vrăjitori şi pe caldeeni, ca să spună împăratului visele lui. Şi au venit şi au stat înaintea împăratului.

3. Şi împăratul le-a zis: „Am visat un vis şi duhul meu este tulburat, ca să cunoască visul“.

4. Şi caldeenii au vorbit împăratului în limba aramaică: „Veşnic să trăieşti, împărate! Spune slujitorilor tăi visul, şi noi vom arăta interpretarea“.

5. Împăratul a răspuns şi a zis caldeenilor: „Hotărârea a ieşit de la mine: dacă nu-mi veţi face cunoscut visul şi interpretarea lui, veţi fi tăiaţi în bucăţi, iar casele voastre vor fi făcute o grămadă de gunoi.

6. Dar dacă-mi veţi arăta visul şi interpretarea lui, veţi primi de la mine daruri şi răsplătiri şi mare onoare; deci arătaţi-mi visul şi interpretarea lui“.

7. Ei au răspuns a doua oară şi au zis: „Să spună împăratul visul către slujitorii săi şi vom arăta interpretarea“.

8. Împăratul a răspuns şi a zis: „Cu adevărat, ştiu că vreţi să câştigaţi timp, pentru că vedeţi că porunca a ieşit de la mine.

9. Dar, dacă nu-mi veţi face cunoscut visul, o singură hotărâre este pentru voi; pentru că v-aţi pregătit să spuneţi înaintea mea cuvinte mincinoase şi stricate, până se va schimba timpul. Spuneţi-mi deci visul şi voi cunoaşte că puteţi să-mi arătaţi interpretarea lui“.

10. Caldeenii au răspuns înaintea împăratului şi au zis: „Nu este nici un om pe pământ care să poată arăta lucrul acesta împăratului; pentru că nu este nici un împărat, oricât de mare şi puternic, care să fi cerut un astfel de lucru de la vreun cărturar sau descântător sau caldeean.

11. Pentru că lucrul pe care-l cere împăratul este greu şi nu este nimeni în stare să-l arate înaintea împăratului, decât dumnezeii a căror locuinţă nu este printre muritori“.

12. Pentru aceasta împăratul s-a mâniat şi s-a înfuriat foarte mult; şi a poruncit să-i nimicească pe toţi înţelepţii Babilonului.

13. Şi a ieşit hotărârea ca să-i omoare pe înţelepţi. Şi i-au căutat pe Daniel şi pe tovarăşii lui, ca să-i omoare.

14. Atunci Daniel a răspuns cu înţelepciune şi chibzuinţă lui Arioc, căpetenia gărzilor împăratului, care ieşise să-i omoare pe înţelepţii Babilonului.

15. A răspuns şi a zis lui Arioc, împuternicitul împăratului: „Pentru ce această hotărâre aspră din partea împăratului?“ Şi Arioc a făcut cunoscut lui Daniel situaţia.

16. Atunci Daniel a intrat şi a cerut de la împărat ca să-i dea timp, să poată arăta împăratului interpretarea.

17. Şi Daniel s-a dus acasă şi a făcut cunoscut lucrul acesta lui Hanania, lui Mişael şi lui Azaria, tovarăşii săi,

18. ca să ceară îndurare de la Dumnezeul cerurilor cu privire la taina aceasta, ca să nu fie nimiciţi Daniel şi tovarăşii lui cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului.

19. Atunci taina a fost descoperită lui Daniel într-o viziune de noapte. Şi Daniel L-a binecuvântat pe Dumnezeul cerurilor.

20. Daniel a răspuns şi a zis:„Binecuvântat fie Numele lui Dumnezeu din eternitate pentru eternitate,pentru că ale Lui sunt înţelepciunea şi puterea!

21. Şi El schimbă timpurile şi evenimentele.El dă jos pe împăraţi şi El ridică pe împăraţi.El dă înţelepciune înţelepţilorşi cunoştinţă celor care cunosc priceperea.

22. El descoperă cele adânci şi ascunse.El cunoaşte ce este în întuneric şi lumina locuieşte cu El.

23. Ţie, Dumnezeul părinţilor mei, Îţi mulţumesc şi Îţi aduc laude,Ţie, care mi-ai dat înţelepciune şi putere,şi mi-ai făcut cunoscut deja ce am cerut noi de la Tine:pentru că Tu ne-ai făcut cunoscut lucrul cerut de împărat“.

24. Deci Daniel a intrat la Arioc, pe care îl rânduise împăratul să-i nimicească pe înţelepţii Babilonului; a intrat şi i-a vorbit astfel: „Nu nimici pe înţelepţii Babilonului; du-mă înaintea împăratului şi eu voi arăta împăratului interpretarea“.

25. Atunci Arioc l-a dus în grabă pe Daniel înaintea împăratului şi i-a vorbit astfel: „Am găsit un bărbat dintre fiii captivităţii lui Iuda, care va face cunoscut împăratului interpretarea“.

26. Împăratul a răspuns şi i-a zis lui Daniel, al cărui nume era Beltşaţar: „Eşti tu în stare să-mi faci cunoscut visul pe care l-am avut şi interpretarea lui?“

27. Daniel a răspuns înaintea împăratului şi a zis: „Taina pe care a cerut-o împăratul nu pot s-o arate împăratului înţelepţii, descântătorii, cărturarii şi astrologii.

28. Dar este un Dumnezeu în ceruri care descoperă tainele şi face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce va fi la sfârşitul zilelor. Visul tău şi viziunile din capul tău, în patul tău, iată-le:

29. Ţie, împărate, în patul tău, gândurile ţi s-au înălţat la ce va fi după acestea; şi Descoperitorul tainelor ţi-a făcut cunoscut ce va fi.

30. Şi mie, taina aceasta mi-a fost descoperită nu printr-o înţelepciune pe care o am eu mai mult decât orice vieţuitor, ci pentru ca interpretarea să fie făcută cunoscut împăratului şi ca să cunoşti gândurile inimii tale.

31. Tu, împărate, priveai, şi iată un chip mare; chipul acesta era foarte mare şi strălucirea lui era măreaţă. El stătea înaintea ta şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare.

32. Capul acestui chip era de aur fin, pieptul lui şi braţele lui erau de argint, pântecele lui şi coapsele lui erau de aramă;

33. pulpele lui de fier, picioarele lui, parte de fier şi parte de lut.

34. Tu priveai, până când o piatră s-a desprins, fără mâini, şi a lovit chipul peste picioarele lui de fier şi de lut şi le-a sfărâmat.

35. Atunci fierul, lutul, arama, argintul şi aurul s-au sfărâmat la un loc şi s-au făcut ca pleava din arie, vara; şi vântul le-a spulberat şi nu s-a găsit nici o urmă din ele. Şi piatra care a lovit chipul s-a făcut un munte mare şi a umplut tot pământul.

36. Acesta este visul; şi îi vom spune interpretarea înaintea împăratului.

37. Tu, împărate, eşti împăratul împăraţilor, căruia Dumnezeul cerurilor ţi-a dat împărăţia, puterea şi tăria şi gloria.

38. Şi oriunde locuiesc fiii oamenilor, fiarele câmpului şi păsările cerurilor, El le-a dat în mâna ta şi te-a făcut stăpân peste toate. Tu eşti capul de aur.

39. Şi după tine se va ridica o altă împărăţie, mai neînsemnată decât a ta, şi o a treia împărăţie, de aramă, care va stăpâni peste tot pământul.

40. Şi a patra împărăţie va fi tare ca fierul; după cum fierul sfărâmă şi zdrobeşte tot, şi ca fierul care fărâmiţează toate acestea, aşa va zdrobi şi va fărâmiţa ea.

41. Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele, parte de lut de olar şi parte de fier, împărăţia va fi împărţită, dar va fi încă în ea din tăria fierului, după cum ai văzut fierul amestecat cu lutul noroios.

42. Şi după cum degetele picioarelor erau parte de fier şi parte de lut, împărăţia va fi în parte tare şi în parte fărâmicioasă.

43. Şi după cum ai văzut fierul amestecat cu lut noroios, se vor amesteca între ei cu sămânţa oamenilor, dar nu se vor lipi unul de altul, după cum fierul nu se amestecă la un loc cu lutul.

44. Şi, în zilele împăraţilor acestora, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată; şi împărăţia aceea nu va trece la alt popor; ea va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii, dar ea va rămâne pentru totdeauna.

45. Şi după cum ai văzut că din munte s-a desprins o piatră, fără mâini, şi a sfărâmat fierul, arama, lutul, argintul şi aurul, Dumnezeul cel mare a făcut cunoscut împăratului ce va fi după aceasta. Şi visul este adevărat şi interpretarea lui sigură“.

46. Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea lui Daniel şi a poruncit să i se aducă o jertfă de mâncare şi miresme plăcute.

47. Împăratul a răspuns lui Daniel şi a zis: „Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul împăraţilor şi Descoperitorul tainelor, pentru că ai putut să descoperi taina aceasta“.

48. Atunci împăratul l-a ridicat pe Daniel şi i-a dat multe daruri mari şi l-a pus conducător peste toată provincia Babilonului şi căpetenie a guvernatorilor peste toţi înţelepţii Babilonului.

49. Şi Daniel a cerut de la împărat şi el i-a pus pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego peste treburile provinciei Babilonului. Şi Daniel era la curtea împăratului.