1 Corinteni 8

Carnea rămasă de la jertfe.

1. Iar despre cele jertfite idolilor ştim (pentru că toţi avem cunoştinţă: cunoştinţa îngâmfă, dar dragostea zideşte.

2. Dacă cineva gândeşte că ştie ceva, încă nu cunoaşte nimic cum trebuie să cunoască;

3. dar dacă cineva Îl iubeşte pe Dumnezeu, este cunoscut de El),

4. deci despre mâncarea celor jertfite idolilor ştim că, în lume, un idol nu este nimic şi că nu este alt Dumnezeu decât numai Unul singur.

5. Pentru că, şi dacă sunt aşa-numiţi „dumnezei“, fie în cer, fie pe pământ (ca şi cum ar fi mulţi „dumnezei“ şi mulţi „domni“),

6. totuşi pentru noi este un singur Dumnezeu: Tatăl, din care sunt toate, şi noi pentru El, şi un singur Domn: Isus Hristos, prin care sunt toate, şi noi prin El.

7. Dar cunoştinţa nu este în toţi; ci unii, până acum, cu conştiinţa idolului, mănâncă dintr-un lucru ca jertfit idolilor; şi conştiinţa lor, fiind slabă, se întinează.

8. Dar nu mâncarea ne apropie de Dumnezeu; nici dacă nu mâncăm, nu avem lipsă, nici dacă mâncăm, nu câştigăm ceva.

9. Luaţi seama însă ca nu cumva această libertate a voastră să fie un prilej de poticnire pentru cei slabi.

10. Pentru că, dacă te va vedea cineva pe tine, care ai cunoştinţă, stând la masă într-un templu de idoli, conştiinţa lui, fiind slabă, nu va fi încurajată să mănânce cele jertfite idolului?

11. Şi cel slab, fratele pentru care a murit Hristos, va pieri prin cunoştinţa ta.

12. Şi astfel, păcătuind împotriva fraţilor şi rănind conştiinţa lor slabă, păcătuiţi împotriva lui Hristos.

13. De aceea, dacă o mâncare face pe fratele meu să se poticnească, nu voi mânca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să se poticnească.