Psalmii 90

O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.

1. Doamne, ai fost locuinţa noastră în toate generaţiile.

2. Înainte ca munţii să se nască, sau chiar înainte să fi format pământul şi lumea, chiar din eternitate în eternitate, tu eşti Dumnezeu.

3. Tu întorci pe om la nimicire şi spui: Întoarceţi-vă, copiii oamenilor.

4. Căci o mie de ani în ochii tăi sunt ca ziua de ieri care a trecut, şi ca o gardă în noapte.

5. Îi porţi precum cu un potop; ei sunt ca un somn, dimineaţa sunt ca iarba care creşte;

6. Dimineaţa, înfloreşte şi creşte; seara este tăiată, şi se ofileşte.

7. Căci suntem mistuiţi prin mânia ta şi prin furia ta suntem tulburaţi.

8. Ai pus nelegiuirile noastre înaintea ta, păcatele noastre ascunse în lumina înfăţişării tale.

9. Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste spusă.

10. Zilele anilor noştri sunt şaptezeci de ani; şi dacă din cauza puterii ar fi optzeci de ani, totuşi puterea lor este muncă şi întristare, căci trece repede şi noi zburăm.

11. Cine cunoaşte puterea mâniei tale? Potrivit cu temerea de tine, aşa este furia ta.

12. De aceea învaţă-ne să ne numărăm zilele, ca să ne dedicăm inimile la înţelepciune.

13. Întoarce-te, DOAMNE, până când? Şi pocăieşte-te referitor la servitorii tăi.

14. Satură-ne la revărsatul zorilor cu mila ta, ca să ne bucurăm şi să ne veselim toate zilele noastre.

15. Veseleşte-ne tot atât câte zile ne-ai chinuit şi câţi ani am văzut răul.

16. Să se arate lucrarea ta servitorilor tăi şi gloria ta copiilor lor.

17. Şi să fie asupra noastră frumuseţea DOMNULUI Dumnezeul nostru şi întemeiază lucrarea mâinilor noastre asupra noastră; da, lucrarea mâinilor noastre, întemeiaz-o.