Psalmii 17

O rugăciune a lui David.

1. Ascultă dreptatea, DOAMNE, dă atenţie strigătului meu, deschide urechea la rugăciunea mea, care nu se înalţă de pe buze prefăcute.

2. Din prezenţa ta să vină judecata mea; să privească ochii tăi lucrurile echitabile.

3. Mi-ai examinat inima, m-ai cercetat noaptea, m-ai încercat şi nu vei găsi nimic; am hotărât ca gura mea să nu calce legea ta.

4. Referitor la faptele oamenilor, prin cuvântul buzelor tale m-am păzit de cărările nimicitorului.

5. Sprijină umbletele mele în cărările tale, ca paşii piciorului meu să nu alunece.

6. Te-am chemat, pentru că mă vei asculta, Dumnezeule; apleacă urechea ta spre mine şi ascultă vorbirea mea.

7. Arată-ţi minunata bunătate iubitoare, tu, care salvezi prin mâna ta dreaptă pe cei ce îşi pun încrederea în tine, de cei ce se ridică împotriva lor.

8. Ţine-mă ca pe lumina ochiului, ascunde-mă sub umbra aripilor tale,

9. Ascunde-mă de cei stricaţi care mă oprimă, de duşmanii mei de moarte, care mă încercuiesc.

10. Ei sunt închişi în propria lor grăsime; cu gura lor vorbesc trufaş.

11. Acum ne-au încercuit paşii; şi-au aţintit ochii, aplecându-se la pământ,

12. Asemenea unui leu lacom de prada lui şi precum un leu tânăr pândind în locuri ascunse.

13. Ridică-te, DOAMNE, dezamăgeşte-l, aruncă-l jos, eliberează sufletul meu de cel stricat, care este sabia ta,

14. De oamenii care sunt mâna ta, DOAMNE, de oamenii lumii, care îşi au partea în această viaţă şi a căror pântece îl umpli cu comoara ta ascunsă; ei sunt plini de copii şi îşi lasă restul averii la pruncii lor.

15. Cât despre mine, îţi voi privi faţa în dreptate; mă voi sătura, când mă trezesc, cu chipul tău.