Marcu 13
Dărâmarea Ierusalimului şi venirea Fiului omului.
1. Şi pe când ieşea el din templu, unul dintre discipolii săi i-a spus: Învăţătorule, iată, ce pietre şi ce clădiri!
2. Şi Isus, răspunzând, îi zice: Vezi aceste mari clădiri? Nu va fi lăsată nicidecum piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.
3. Şi pe când şedea el pe muntele Măslinilor, înaintea templului, Petru şi Iacov şi Ioan şi Andrei, l-au întrebat deoparte:
4. Spune-ne, când vor fi acestea? Şi ce semn va fi când toate acestea vor fi împlinite?
5. Şi Isus, răspunzându-le, a început să spună: Luaţi seama să nu vă înşele cineva;
6. Fiindcă mulţi vor veni în numele meu, spunând: Eu sunt Cristos; şi pe mulţi vor înşela.
7. Şi când veţi auzi de războaie şi zvonuri de războaie, nu fiţi tulburaţi, fiindcă acestea trebuie să se întâmple; dar sfârşitul încă nu este.
8. Fiindcă se va ridica naţiune contra naţiune şi împărăţie contra împărăţie; şi vor fi cutremure de pământ în diferite locuri şi vor fi foamete şi tulburări; acestea sunt începuturile durerilor.
9. Dar luaţi seama la voi înşivă; fiindcă vă vor preda consiliilor; şi în sinagogi veţi fi bătuţi; şi veţi fi aduşi înaintea guvernatorilor şi a împăraţilor din cauza mea, pentru mărturie împotriva lor.
10. Şi evanghelia trebuie întâi să fie predicată printre toate naţiunile.
11. Dar când vă vor duce şi vă vor preda, nu vă îngrijoraţi dinainte ce veţi spune, nici nu premeditaţi; ci tot ce vă va fi dat în acea oră, aceea să vorbiţi; fiindcă nu voi sunteţi cei care vorbiţi, ci Duhul Sfânt.
12. Şi fratele va trăda pe frate la moarte şi tatăl pe fiu; şi copii se vor ridica împotriva părinţilor şi vor face ca ei să fie ucişi.
13. Şi veţi fi urâţi de toţi din cauza numelui meu, dar cel ce va îndura până la sfârşit, acela va fi salvat.
Îndemn la veghere.
14. Dar când veţi vedea urâciunea pustiirii, spusă prin Daniel profetul, stând în picioare unde nu ar trebui (cine citeşte să înţeleagă), atunci cei din Iudeea să fugă în munţi.
15. Şi cel de pe acoperiş să nu coboare în casă, nici să nu intre să ia vreun lucru din casa lui;
16. Şi cel de pe câmp să nu se întoarcă să îşi ia haina.
17. Dar vai celor însărcinate şi celor ce alăptează în acele zile!
18. Şi rugaţi-vă ca nu cumva fuga voastră să fie iarna.
19. Fiindcă în acele zile va fi necaz, aşa cum nu a fost de la începutul creaţiei, pe care Dumnezeu a creat-o până în acest timp, nici nu va mai fi niciodată.
20. Şi dacă Domnul nu ar fi scurtat acele zile, nicio carne nu ar fi salvată; dar din cauza celor aleşi, pe care i-a ales, a scurtat zilele.
21. Şi atunci, dacă cineva vă va spune: Iată, Cristos este aici; sau: Iată, este acolo; nu credeţi.
22. Fiindcă se vor ridica Cristoşi falşi şi profeţi falşi şi vor arăta semne şi minuni, ca să amăgească, dacă ar fi posibil, chiar pe cei aleşi.
23. Dar luaţi bine seama; iată, v-am spus dinainte toate lucrurile.
24. Dar în acele zile, după acel necaz, soarele se va întuneca şi luna nu îşi va da lumina ei.
25. Şi stelele din cer vor cădea şi puterile din cer vor fi clătinate.
26. Şi atunci vor vedea pe Fiul omului venind în nori cu mare putere şi glorie.
27. Şi atunci îşi va trimite îngerii şi va strânge pe aleşii săi din cele patru vânturi, de la cele mai îndepărtate părţi ale pământului până la cele mai îndepărtate părţi ale cerului.
28. Acum învăţaţi o parabolă a smochinului: Când lăstarul lui este deja fraged şi dă frunze, ştiţi că vara este aproape;
29. Tot aşa şi voi, când vedeţi acestea întâmplându-se, ştiţi că aceasta este aproape, la uşi.
30. Adevărat vă spun că nicidecum nu va trece această generaţie, până nu se vor face acestea.
31. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.
32. Dar despre acea zi şi oră nu ştie nimeni, nici îngerii care sunt în cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33. Luaţi bine seama, vegheaţi şi rugaţi-vă; fiindcă nu ştiţi când este timpul.
34. Fiindcă Fiul omului este ca un om ce se află într-o călătorie lungă, care şi-a lăsat casa şi a dat autoritate robilor săi şi fiecărui om lucrarea sa şi a poruncit portarului să vegheze.
35. De aceea vegheaţi; fiindcă nu ştiţi când vine domnul casei, seara, sau la miezul nopţii, sau la cântatul cocoşului, sau dimineaţa;
36. Ca nu cumva, venind pe neaşteptate, să vă găsească dormind.