Faptele apostolilor 9

Întoarcerea lui Saul.

1. Dar Saul, suflând ameninţări şi măcel împotriva discipolilor Domnului, s-a dus la înaltul preot,

2. Şi a cerut scrisori de la el pentru Damasc pentru sinagogi, astfel încât dacă va găsi pe unii ai acestei căi, fiind deopotrivă bărbaţi sau femei, să îi aducă legaţi la Ierusalim.

3. Şi pe când călătorea el a ajuns aproape de Damasc; şi dintr-odată a strălucit în jurul lui o lumină din cer,

4. Şi a căzut la pământ şi a auzit o voce, spunându-i: Saule, Saule, de ce mă persecuţi?

5. Iar el a spus: Cine eşti tu, Doamne? Şi Domnul a spus: Eu sunt Isus pe care tu îl persecuţi; îţi este greu să dai cu călcâiul în ţepuşe.

6. Şi, tremurând şi înmărmurit, a spus: Doamne, ce voieşti să fac eu? Şi Domnul i-a spus: Scoală-te şi du-te în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci.

7. Iar bărbaţii care călătoreau cu el stăteau în picioare fără cuvinte, auzind o voce, dar nevăzând pe nimeni.

8. Iar Saul s-a ridicat de la pământ; şi deşi ochii îi erau deschişi, nu vedea pe nimeni; iar ei l-au condus de mână şi l-au dus în Damasc.

9. Şi trei zile a fost fără vedere şi nici nu a mâncat, nici nu a băut.

10. Şi era un anume discipol la Damasc, numit Anania; şi Domnul i-a spus într-o viziune: Anania. Iar el a spus: Iată-mă, Doamne.

11. Şi Domnul i-a spus: Scoală-te şi du-te în strada care se cheamă Dreaptă şi întreabă în casa lui Iuda de numitul Saul din Tars; fiindcă iată, se roagă,

12. Şi a văzut într-o viziune un bărbat numit Anania intrând şi punând o mână peste el, ca să primească vedere.

13. Atunci Anania a răspuns: Doamne, am auzit de la mulţi despre acest bărbat, câte rele a făcut sfinţilor tăi la Ierusalim;

14. Şi aici are autoritate de la preoţii de seamă să lege pe toţi care cheamă numele tău.

15. Dar Domnul i-a spus: Du-te; fiindcă el este un vas ales pentru mine, să poarte numele meu înaintea neamurilor şi împăraţilor şi a fiilor lui Israel.

16. Fiindcă eu îi voi arăta ce lucruri mari trebuie să sufere pentru numele meu.

17. Şi Anania a plecat şi a intrat în casă; şi, punând mâinile peste el, a spus: Frate Saul, Domnul m-a trimis, Isus, care ţi-a apărut pe calea pe care veneai, ca să primeşti vedere şi să fii umplut cu Duhul Sfânt.

18. Şi îndată, de pe ochii lui au căzut ca nişte solzi; şi a primit îndată vedere şi s-a sculat şi a fost botezat.

19. Şi după ce a primit mâncare, s-a întărit. Atunci Saul a fost câteva zile cu discipolii care erau în Damasc.

20. Şi îndată a predicat în sinagogi pe Cristos, că el este Fiul lui Dumnezeu.

21. Şi toţi care auzeau erau uimiţi şi spuneau: Nu este acesta cel care făcea ravagii printre cei care chemau în Ierusalim acest nume; şi a venit aici cu acel scop, ca să îi aducă legaţi la preoţii de seamă?

22. Dar Saul se întărea tot mai mult în putere şi punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că acesta este Cristosul.

Iudeii caută să omoare pe Saul.

23. Şi după ce s-au împlinit multe zile, iudeii s-au sfătuit să îl ucidă.

24. Dar complotul lor a fost cunoscut de Saul. Şi pândeau la porţi zi şi noapte să îl ucidă.

25. Atunci discipolii l-au luat noaptea şi l-au coborât prin zid, într-un coş.

26. Şi Saul, ajungând la Ierusalim, a încercat să se alăture discipolilor; dar tuturor le era teamă de el şi nu credeau că era discipol.

27. Dar Barnaba l-a luat şi l-a adus la apostoli şi le-a făcut cunoscut cum văzuse pe Domnul pe cale şi că îi vorbise, şi cum la Damasc predicase cutezător în numele lui Isus.

28. Şi a fost cu ei în Ierusalim, intrând şi ieşind din el.

29. Şi vorbea cutezător în numele Domnului Isus şi deopotrivă vorbea şi se contrazicea cu grecii; dar ei încercau să îl ucidă.

30. Când au aflat fraţii, l-au coborât la Cezareea şi l-au trimis mai departe la Tars.

Vindecarea lui Enea.

31. Atunci au avut pace bisericile din toată Iudeea şi Galileea şi Samaria şi au fost edificate; şi, umblând în teama de Domnul şi în mângâierea Duhului Sfânt, s-au înmulţit.

32. Şi s-a întâmplat că, trecând Petru prin toate ţinuturile, a coborât şi la sfinţii care locuiau în Lida.

33. Şi acolo a găsit un anumit om chemat Enea, care zăcea la pat de opt ani şi care era paralizat.

34. Şi Petru i-a spus: Enea, Isus Cristos te vindecă; scoală-te şi fă-ţi patul. Iar el s-a sculat îndată.

35. Şi toţi cei ce locuiau în Lida şi Saron l-au văzut şi s-au întors la Domnul.

Învierea Tabitei.

36. Şi în Iope era o anume discipolă numită Tabita, care tradus se spune Dorca; femeia aceasta era plină de fapte bune şi de milosteniile pe care ea le făcea.

37. Şi s-a întâmplat în acele zile că era bolnavă şi a murit, şi după ce au scăldat-o, au pus-o într-o cameră de sus.

38. Şi fiindcă Lida era aproape de Iope şi discipolii auziseră că Petru era acolo, au trimis la el doi bărbaţi, dorind să nu întârzie să vină la ei.

39. Atunci Petru s-a sculat şi a mers cu ei. Când a ajuns, l-au dus în camera de sus; şi toate văduvele stăteau în picioare lângă el, plângând şi arătând cămăşile şi hainele pe care Dorca le-a făcut când era cu ele.

40. Dar Petru i-a scos afară pe toţi şi s-a pus pe genunchi şi s-a rugat; şi, întorcându-se spre trup, a spus: Tabita, scoală-te. Iar ea şi-a deschis ochii; şi când l-a văzut pe Petru, s-a ridicat în şezut.

41. Iar el i-a dat mâna şi a sculat-o; şi după ce a chemat sfinţii şi văduvele, le-a înfăţişat-o în viaţă.

42. Şi aceasta a fost cunoscută prin întreaga Iope; şi mulţi au crezut în Domnul.

43. Şi s-a întâmplat că a rămas multe zile la Iope cu un anume Simon, un tăbăcar.