Exodul 7

Cele zece urgii.

1. Şi DOMNUL i-a spus lui Moise: Vezi, te-am făcut un dumnezeu pentru Faraon; şi Aaron, fratele tău, va fi profetul tău.

2. Vei vorbi tot ceea ce îţi poruncesc; şi Aaron, fratele tău, îi va vorbi lui Faraon, ca el să trimită afară pe copiii lui Israel din ţara lui.

3. Şi voi împietri inima lui Faraon şi voi înmulţi semnele mele şi minunile mele în ţara Egiptului.

4. Dar Faraon nu vă va da ascultare, ca să pun mâna mea asupra Egiptului şi să scot oştirile mele şi poporul meu, copiii lui Israel, afară din ţara Egiptului prin mari judecăţi.

5. Şi egiptenii vor cunoaşte că eu sunt DOMNUL, când întind mâna mea asupra Egiptului şi aduc afară copiii lui Israel de printre ei.

6. Şi Moise şi Aaron au făcut precum le-a poruncit DOMNUL, astfel au făcut.

7. Şi Moise era în vârstă de optzeci de ani şi Aaron în vârstă de optzeci şi trei de ani când i-au vorbit lui Faraon.

Moise şi Aaron fac minuni.

8. Şi DOMNUL i-a vorbit lui Moise şi lui Aaron, spunând:

9. Când Faraon vă va vorbi, spunând: Arătaţi un miracol pentru voi, atunci să îi spui lui Aaron: Ia-ţi toiagul şi aruncă-l înaintea lui Faraon şi acesta va deveni un şarpe.

10. Şi Moise şi Aaron au intrat la Faraon şi au făcut astfel precum DOMNUL poruncise; şi Aaron şi-a aruncat jos toiagul înaintea lui Faraon şi înaintea servitorilor săi şi acesta a devenit un şarpe.

11. Atunci Faraon de asemenea a chemat înţelepţii şi vrăjitorii; acum magicienii Egiptului, ei de asemenea au făcut în acelaşi fel cu farmecele lor.

12. Căci fiecare şi-a aruncat jos toiagul şi acestea au devenit şerpi; dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor.

13. Şi el a împietrit inima lui Faraon, astfel că el nu le-a dat ascultare; precum DOMNUL spusese.

Cea dintâi urgie: prefacerea apei în sânge.

14. Şi DOMNUL i-a spus lui Moise: Inima lui Faraon este împietrită, el refuză să lase poporul să plece.

15. Du-te la Faraon mâine dimineaţă; iată, el iese la apă; şi vei sta în picioare la malul râului, întâmpinându-l; şi ia în mâna ta toiagul care a fost prefăcut în şarpe.

16. Şi spune-i: DOMNUL Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine, zicând: Lasă poporul meu să plece, ca să îmi servească în pustie; şi, iată, până acum ai refuzat să asculţi.

17. Astfel vorbeşte DOMNUL: În aceasta vei cunoaşte că eu sunt DOMNUL: iată, voi lovi cu toiagul care este în mâna mea apele care sunt în râu şi ele vor fi prefăcute în sânge.

18. Şi peştii care sunt în râu vor muri şi râul se va împuţi; şi egiptenii se vor dezgusta să bea apa din râu.

19. Şi DOMNUL i-a vorbit lui Moise: Spune lui Aaron: Ia-ţi toiagul şi întinde-ţi mâna asupra apelor Egiptului, asupra pâraielor lor, asupra râurilor lor şi asupra iazurilor lor şi asupra tuturor bălţilor lor de apă, ca ele să devină sânge; şi ca să fie sânge prin toată ţara Egiptului, deopotrivă în vase de lemn şi în vase de piatră.

20. Şi Moise şi Aaron au făcut astfel, precum DOMNUL le-a poruncit; şi el a ridicat toiagul şi a lovit apele care erau în râu, înaintea ochilor lui Faraon şi înaintea ochilor servitorilor săi; şi toate apele care erau în râu au fost prefăcute în sânge.

21. Şi peştii care erau în râu au murit; şi râul s-a împuţit şi egiptenii nu au putut bea din apa din râu; şi a fost sânge prin toată ţara Egiptului.

22. Şi magicienii Egiptului au făcut în acelaşi fel cu farmecele lor; şi inima lui Faraon a fost împietrită, nici nu le-a dat el ascultare; precum DOMNUL spusese.

23. Şi Faraon s-a întors şi a mers în casa lui, dar nici la aceasta nu şi-a pus inima.

24. Şi toţi egiptenii au săpat de jur împrejurul râului pentru apă ca să bea, pentru că nu puteau bea din apa din râu.

25. Şi s-au împlinit şapte zile, după ce DOMNUL lovise râul.