1 Ioan 4

1. Preaiubiţilor, să nu credeţi fiecare duh, ci puneţi la încercare duhurile, dacă sunt din Dumnezeu, fiindcă mulţi profeţi falşi au ieşit în lume.

2. Prin aceasta să cunoaşteţi Duhul lui Dumnezeu. Fiecare duh, care mărturiseşte că Isus Cristos a venit în carne, este din Dumnezeu,

3. Şi fiecare duh, care nu mărturiseşte că Isus Cristos a venit în carne, nu este din Dumnezeu şi acesta este acel duh al anticristului, despre care aţi auzit că are să vină; şi acum este deja în lume.

4. Voi sunteţi din Dumnezeu, copilaşilor, şi le-aţi învins, pentru că mai mare este cel ce este în voi decât cel ce este în lume.

5. Ei sunt din lume; din această cauză vorbesc din lume şi lumea îi ascultă.

6. Noi suntem din Dumnezeu; cel ce cunoaşte pe Dumnezeu, ne ascultă; cel ce nu este din Dumnezeu, nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem duhul adevărului şi duhul rătăcirii.

7. Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii, pentru că dragostea este din Dumnezeu; şi oricine iubeşte, este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu.

8. Cel ce nu iubeşte nu cunoaşte pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste.

9. În aceasta a fost arătată dragostea lui Dumnezeu faţă de noi, că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul său Fiu născut, ca noi să trăim prin el.

10. În aceasta este dragoste, nu că noi am iubit pe Dumnezeu, ci că el ne-a iubit şi a trimis pe Fiul său să fie ispăşirea pentru păcatele noastre.

11. Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi şi noi suntem datori să ne iubim unii pe alţii.

12. Nimeni nu l-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu trăieşte în noi şi dragostea lui este desăvârşită în noi.

13. Prin aceasta ştim că trăim în el şi el în noi, fiindcă ne-a dat din Duhul său.

14. Şi noi am văzut şi aducem mărturie că Tatăl a trimis pe Fiul să fie Salvatorul lumii.

15. Oricine va mărturisi că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu trăieşte în el şi el în Dumnezeu.

16. Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu este dragoste; şi cel ce trăieşte în dragoste trăieşte în Dumnezeu şi Dumnezeu în el.

17. În aceasta dragostea noastră este făcută desăvârşită, ca să avem cutezanţă în ziua judecăţii, pentru că aşa cum este el, aşa suntem noi în această lume.

18. În dragoste nu este teamă, ci dragostea desăvârşită alungă afară teama, pentru că teama are chin. Iar cel ce se teme, nu este făcut desăvârşit în dragoste.

19. Noi îl iubim pentru că întâi el ne-a iubit.

20. Dacă cineva spune: Eu iubesc pe Dumnezeu şi urăşte pe fratele său, este un mincinos, fiindcă cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe care nu l-a văzut?

21. Şi avem această poruncă de la el ca: Cel ce iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său.