1 Corinteni 10

Pilde din Vechiul Testament.

1. Mai mult, fraţilor, nu vă voiesc neştiutori, cum că toţi taţii noştri au fost sub nor, şi toţi au trecut prin mare;

2. Şi toţi au fost botezaţi la Moise în nor şi în mare;

3. Şi toţi au mâncat aceeaşi mâncare spirituală,

4. Şi toţi au băut aceeaşi băutură spirituală, fiindcă au băut din acea Stâncă spirituală ce îi urma; şi acea Stâncă era Cristos.

5. Dar în cei mai mulţi dintre ei Dumnezeu nu şi-a găsit plăcerea, fiindcă au fost doborâţi în pustie.

6. Şi acestea au fost exemplele noastre, pentru ca noi să nu poftim după lucruri rele, aşa cum şi aceia au poftit.

7. Nici nu fiţi idolatri ca unii dintre ei; aşa cum este scris: Poporul a şezut să mănânce şi să bea şi s-au sculat să joace.

8. Nici să nu curvim, aşa cum unii dintre ei au curvit şi au căzut într-o singură zi douăzeci şi trei de mii.

9. Nici să nu ispitim pe Cristos, după cum unii dintre ei l-au ispitit şi au fost nimiciţi de şerpi.

10. Nici nu cârtiţi, după cum au cârtit unii dintre ei şi au fost nimiciţi de nimicitorul.

11. Şi toate acestea li s-au întâmplat ca să fie exemple; şi sunt scrise pentru avertizarea noastră, peste care au ajuns sfârşiturile lumii.

12. De aceea cel ce gândeşte că stă în picioare să ia seama ca nu cumva să cadă.

13. Nu v-a luat nicio ispită, decât ceva obişnuit omului; dar credincios este Dumnezeu care nu va permite să fiţi ispitiţi peste ce sunteţi în stare, ci împreună cu ispita va face şi o cale de scăpare, ca voi să fiţi în stare să o purtaţi.

Despre cina Domnului.

14. De aceea, preaiubiţii mei, fugiţi de idolatrie.

15. Vorbesc ca unor oameni înţelepţi; judecaţi voi ce spun.

16. Paharul binecuvântării, pe care îl binecuvântăm, nu este el comuniunea sângelui lui Cristos? Pâinea, pe care o frângem, nu este comuniunea trupului lui Cristos?

17. Pentru că noi, fiind mulţi, suntem o singură pâine, un singur trup, fiindcă toţi suntem părtaşi din acea singură pâine.

18. Uitaţi-vă la Israel conform cărnii; nu sunt cei ce mănâncă sacrificiile părtaşi ai altarului?

19. Atunci ce spun? Că idolul este ceva, sau ceea ce este sacrificat idolilor este ceva?

20. Dar spun că lucrurile pe care neamurile le sacrifică, le sacrifică dracilor şi nu lui Dumnezeu, şi eu nu voiesc să aveţi părtăşie cu dracii.

21. Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor; nu puteţi fi părtaşi ai mesei Domnului şi ai mesei dracilor.

22. Sau îl provocăm pe Domnul la gelozie? Suntem mai tari decât el?

Cugetul nostru şi al altuia.

23. Toate îmi sunt legiuite, dar nu toate sunt de folos. Toate îmi sunt legiuite, dar nu toate edifică.

24. Nimeni să nu caute folosul lui, ci fiecare pe al celuilalt.

25. Orice se vinde în măcelărie, mâncaţi, necercetând nimic din cauza conştiinţei.

26. Fiindcă al Domnului este pământul şi plinătatea lui.

27. Şi dacă cineva dintre cei ce nu cred vă invită şi doriţi să mergeţi, mâncaţi tot ce vă este pus înainte, necercetând nimic din cauza conştiinţei.

28. Dar dacă cineva vă spune: Aceasta este sacrificată idolilor, nu mâncaţi pentru cel ce v-a înştiinţat şi pentru conştiinţă, fiindcă al Domnului este pământul şi plinătatea lui,

29. Dar conştiinţa, spun eu, nu a ta, ci a celuilalt; fiindcă de ce să fie judecată libertatea mea de conştiinţa altuia?

30. Iar dacă eu prin har sunt părtaş, de ce să fiu vorbit de rău pentru aceea pentru care dau mulţumiri?

31. De aceea fie mâncaţi, fie beţi, fie faceţi altceva, faceţi toate pentru gloria lui Dumnezeu.

32. Nu fiţi poticnire nici iudeilor, nici grecilor, nici bisericii lui Dumnezeu;

33. Aşa cum eu plac tuturor în toate, necăutând folosul meu, ci pe al celor mulţi, ca să fie salvaţi.