Proverbe 14

1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. –

2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. –

3. În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. –

4. Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. –

5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. –

6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. –

7. Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. –

8. Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. –

9. Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. –

10. Inima îşi cunoaşte necazurile şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –

11. Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –

12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –

13. De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. –

14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. –

15. Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –

16. Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. –

17. Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. –

18. Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. –

19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. –

20. Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. –

21. Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. –

22. În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23. Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. –

24. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. –

25. Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. –

26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. –

27. Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. –

28. Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. –

29. Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –

30. O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. –

31. Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. –

32. Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. –

33. Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. –

34. Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. –

35. Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.